Moscova a declarat joi în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) că Kievul a distrus barajul Kahovka cu lovituri „masive” de artilerie, acuzând de asemenea regimul de la Kiev că este „neonazist”, relatează France Presse.
Acuzaţiile vin în timp ce Rusia şi Ucraina îşi prezintă argumentele la Haga în faţa celei mai înalte jurisdicţii a ONU, într-un caz în care Kievul acuză Moscova că a încălcat un tratat contra finanţării terorismului prin sprijinirea separatiştilor în estul Ucrainei începând din 2014.
„Ucraina a declarat că Rusia a aruncat în aer marele baraj situat la Nova Kahovka. De fapt, Ucraina a făcut-o”, a afirmat ambasadorul Rusiei în Ţările de Jos, Aleksandr Şulgin.
„Regimul de la Kiev nu numai că a lansat atacuri masive de artilerie împotriva barajului (…), dar a şi ridicat în mod deliberat nivelul apei lacului de acumulare Kahovka la un nivel critic”, deschizând vanele hidrocentralei, a acuzat el.
Şulgin nu a prezentat nicio probă în instanţă pentru a-şi susţine răspunsurile la declaraţiile făcute în prealabil de Ucraina marţi în faţa CIJ, într-un caz adus de ea în instanţă în 2017.
Delegaţia ucraineană a numit Moscova un „stat terorist” şi a susţinut că sprijinul pentru separatişti a fost un semn prevestitor al invaziei din februarie 2022.
Şulgin a insistat că Kievul „nu are nicio autoritate morală să facă astfel de acuzaţii”.
„Acest regim a ajuns la putere în urma unei lovituri de stat violente în 2014, a venit sprijinit de naţionalişti, descendenţi direcţi ai colaboratorilor nazişti din Al Doilea Război Mondial”, a adăugat el. Potrivit diplomatului rus, posturile cheie în guvernul ucrainean sunt ocupate de „neonazişti” care au răspândit „teroarea” în toată ţara.
Pentru a justifica intervenţia rusă, preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat în repetate rânduri „genocidul”, potrivit acestuia, al populaţiei de limbă rusă din estul Ucrainei şi a descris guvernul lui Volodimir Zelenski drept „neonazist”.
Aceste afirmaţii au fost contestate de guvernul ucrainean şi de comunitatea evreiască a ţării, notează AFP.
Conflictul cu separatiştii proruşi a făcut aproape 13.000 de morţi de la izbucnirea lui la începutul anului 2014, la o lună după înlăturarea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, urmată de anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea.
Un verdict al CIJ, creată după Al Doilea Război Mondial pentru a soluţiona disputele dintre statele membre ONU, nu este aşteptat înaintea mai multor luni sau chiar ani.