Adaptarea la schimbările climatice şi stoparea risipei alimentare – două domenii cheie ale dezvoltării durabile – sunt de acum reglementate, respectiv actualizate în România prin două Hotărâri de guvern adoptate în şedinţe consecutive ale Executivului ce au avut loc în prima parte a lunii august. Cele două acte normative semnifică progrese esenţiale în aplicarea principiilor sustenabilităţii şi realizarea ţintelor asumate prin Agenda 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Executivul a adoptat, pe 14 august, Hotărârea de guvern pentru aprobarea Strategiei naţionale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050 (SNAC), precum şi Planul naţional de acţiune pentru implementarea acestui document, prin care sunt promovate totodată şi unele măsuri cu caracter instituţional pentru perioada de referinţă, cu perspectiva anului 2050. Acestea consolidează capacitatea României de a răspunde provocărilor generate de schimbările climatice. Prin adoptarea acestui document esenţial, ţara noastră se aliniază la angajamentele internaţionale asumate prin Acordul de la Paris şi legislaţia europeană. Obiectivul principal este protejarea cetăţenilor şi a comunităţilor vulnerabile în faţa efectelor schimbărilor climatice, precum seceta, inundaţiile sau fenomenele meteorologice extreme, prin promovarea unor politici publice coerente şi responsabile în faţa provocărilor climatice.
Strategia contribuie la adaptarea dinamică, integrată şi durabilă a societăţii, economiei naţionale şi a mediului la contextul climatic previzionat, prin adoptarea unor obiective, programe, măsuri sectoriale specifice. Planul de acţiune (PNASC) prevede măsuri de implementare specifice pentru sectoare cheie: resurse de apă; păduri; biodiversitate şi servicii ecosistemice; populaţie, sănătate publică şi calitatea aerului; educaţie, conştientizare, cercetare, inovare şi digitalizare; patrimoniu cultural; localităţi; agricultură; energie; transporturi; turism şi activităţi recreative; industrie; asigurările ca instrument de adaptare la schimbările climatice. SNASC promovează soluţii bazate pe natură şi adaptarea ecosistemică, subliniind importanţa conservării biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemice pentru o dezvoltare durabilă.
Adoptarea SNASC este o condiţie esenţială pentru obţinerea unui împrumut de 466,9 milioane de euro din partea Băncii Mondiale, destinat dezvoltării de politici privind managementul riscului de dezastre. Acest sprijin financiar va facilita implementarea măsurilor necesare pentru reducerea vulnerabilităţii României la riscurile climatice şi pentru promovarea unui model de dezvoltare durabilă.
****
Pe 8 august, Guvernul a actualizat reglementările privind stoparea risipei alimentare. Printr-o Hotărâre de guvern, a fost modificată Anexa la HG nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. Guvernul a adoptat acest act normativ pentru modificarea şi completarea cadrului juridic specific diminuării risipei de alimente. Anterior, prin Legea nr. 49/2024, care a adus modificări Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, elementul definitoriu a constat în introducerea caracterului obligatoriu pentru toţi operatorii din sectorul agroalimentar de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare. Ca un important pas următor, hotărârea vizează şi elaborarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare.
Obiectivul este reducerea cu 50% a risipei de alimente, până în anul 2030, prevăzut în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, iar hotărârea adoptată modifică normele de punere în aplicare a respectivei legi. Actul normativ urmăreşte sporirea gradului de conştientizare şi responsabilizare a operatorilor economici asupra necesităţii de a se implica în lupta împotriva risipei alimentare, creşterea cantităţii de alimente ce fac obiectul donării şi asigurarea unei gestionări şi monitorizări eficiente a măsurilor de prevenire şi reducere a risipei alimentare, prin crearea Platformei naţionale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare.
Hotărârea instituie obligaţia, pentru operatorii economici, de a implementa cel puţin două măsuri sau acţiuni de prevenire a risipei alimentare, înainte de a dispune neutralizarea deşeurilor
De asemenea, operatorii economici trebuie să încarce, până la data de 31 martie, pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie a anului precedent, în Platforma naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare, planurile anuale de diminuare a risipei alimentare, rapoartele anuale privind cantitatea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit (pentru agenţii economici recunoscuţi ca receptori) şi rapoartele anuale privind cantitatea şi valoarea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit (pentru agenţii economici donatori).
Comunicat de presă – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă