Romfilatelia a introdus în circulaţie miercuri, 21 august a.c. o interesantă emisiune de mărci poştale, intitulată „Căluţi de mare”.
Emisiunea este compusă din patru mărci poştale, un plic „prima zi”, o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat şi 1 set de cărţi poştale maxime pentru pasionaţii de maximafilie.
Îndrăgiţi pentru forma şi coloritul lor, căluţii de mare numără 53 de specii cunoscute la ora actuală, grupate într-un singur gen, Hippocampus. Între acestea, după dimensiuni regăsim cea mai mare specie Hippocampus abdominalis din apele Australiei şi Noii Zeelande, care atinge 35 cm şi cea mai mică Hippocampus satomiae, din Marea Celebes şi Marea Molucelor, care ating abia 1,4 cm.
Căluţii de mare trăiesc în toate apele calde şi temperate ale mărilor şi oceanelor. Se regăsesc însă şi în ape salmastre (estuare, lagune) şi în unele fluvii (ex: Tamisa, Anglia).
În Marea Neagră şi chiar în apele teritoriale ale României trăiesc două specii: Hippocampus guttulatus (valoarea nominală de 3 Lei), specie comună, larg răspândită şi în Atlanticul estic şi în Marea Mediterană şi Hippocampus hippocampus.
Alte două specii cu răspândire largă sunt Hippocampus reidi (în Atlanticul vestic, Marea Caraibilor) şi Hippocampus histrix (valoarea nominală de 10 Lei) din apele oceanelor Indian şi Pacific.
Aparţinători ai familiilor peştilor de mare, căluţii înoată în poziţie verticală, cu capul în sus. Înotători lenţi, căluţii de mare evită prădătorii utilizând camuflajul. Cu ajutorul cozii prehensile (apucătoare), se agaţă de diverse plante subacvatice, unele specii imitând chiar textura substratului pe care se aşează, aşa cum este cazul speciei pitice Hippocampus bargibanti (valoarea nominală 13 Lei) din apele arhipelagului indo-australian.
Hrana căluţilor de mare include mici organisme planctonice şi mai ales crustacee. Reproducerea lor are multe curiozităţi: după un dans de curtare destul de complex, ouăle sunt depuse de către femele, cu ajutorul unui tub ovipozitor, într-o pungă specială a masculului, unde sunt fecundate şi apoi incubate; după ecloziune (ieşirea din ouă) puii sunt expulzaţi de către mascul, în mediul acvatic.
Existenţa căluţilor de mare este ameninţată de degradarea şi poluarea habitatului marin, de capturări accidentale în plasele de pescuit, dar şi de comerţul (mai ales cu exemplare uscate) practicat atât pentru „curiozităţi” cât şi pentru „farmacopeea” superstiţioasă din diverse ţări.
Asemănători cu căluţii de mare, încadraţi într-o familie care mai include şi acele de mare (Singnathidae) sunt aşa-zişii dragoni de mare, genurile Phycodurus, cu o specie Phycodurus eques (valoarea nominală 6 Lei) şi Phyllhopteryx, ce trăiesc pe coastele sudice ale Australiei. Au asemănări cu căluţii de mare dar au dimensiuni mai mari (până la 45 cm) şi practică înotul orizontal. Au o mulţime de apendici, inegal dezvoltaţi, care imită, în scopul camuflajului, algele printre care ei trăiesc.
Plicul „prima zi” ilustrează un căluţ de mare, din familia Hippocampus reidi, vieţuitor în apele regiunilor subtropicale, având o dimensiune de până la 15-18 cm.
Romfilatelia mulţumeşte muzeografului Dr. Alexandru Iftime de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, pentru constultanţa de specialitate acordată la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Emisiunea este disponibilă de miercuri, 21 august a.c., în reţeaua magazinelor Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: https://romfilatelia.ro/store/