Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, Administrația Prezidențială și Biroul pentru România al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au organizat miercuri, 7 aprilie 2021, la Palatul Cotroceni, conferința „Schimbările climatice, relația om-natură și sănătatea publică”.
În deschiderea evenimentului, Președintele României, Klaus Iohannis, a evidențiat necesitatea unei schimbări de abordare atât la nivel național, cât și la nivel internațional, în ceea ce privește combaterea pandemiilor.
„Din păcate, strategiile actuale de combatere a pandemiilor se axează pe controlul bolilor abia după apariția acestora. Trebuie să fim mai bine pregătiți să anticipăm și să răspundem eficient și coordonat la amenințări emergente la adresa sănătății publice. Aproape toate pandemiile apărute de-a lungul timpului și 70% dintre bolile emergente au fost cauzate de microbi de origine animală, care migrează, prin contact ridicat, de la animale la oameni. Această migrație este facilitată de o relație nesănătoasă cu mediul înconjurător prin diminuarea habitatelor naturale și distrugerea biodiversității, exploatarea animalelor sălbatice sau cauzarea de schimbări climatice majore.”, a afirmat Președintele Klaus Iohannis.
Președintele României a atras atenția asupra faptului că efectele schimbărilor climatice asupra sănătății publice sunt grave și vor deveni extrem de grave dacă nu ne preocupăm de combaterea lor.
Conferința „Schimbările climatice, relația om-natură și sănătatea publică” a inclus două sesiuni tematice.
La prima sesiune, cu tema „Relația om-natură: implicații pentru sănătatea publică”, au participat: Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos; Directorul Departamentului Ecosisteme, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Susan Gardner; raportorul Parlamentului European pentru EU4Health, Cristian Bușoi; Secretarul de Stat pentru Climă și Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Róbert Szép; reprezentantul Administrației Naționale de Meteorologie, Punct Național Focal pentru Grupul Interguvernamental pentru Schimbarea Climei, Roxana Bojariu; Directorul Departamentului Apă și Climă – Organizația Mondială a Sănătății, Oliver Schmoll.
Discuțiile s-au axat pe modul în care degradarea mediului și pierderea biodiversității amenință furnizarea de servicii ecosistemice, punând în pericol sănătatea și bunăstarea umană. De asemenea, experții participanți la panel au tras un semnal de alarmă referitor la impactul negativ al schimbărilor climatice asupra sănătății publice: agravarea bolilor respiratorii și cardiovasculare, a astmului și a alergiilor sau chiar decese.
Totodată, au fost evidențiate legăturile strânse dintre politicile publice privind măsurile de protecție a mediului și a biodiversității, măsurile de atenuare a schimbărilor climatice, precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și sănătatea publică.
La cea de-a doua sesiune tematică, „Pregătirea și reziliența sistemului de sănătate în context pandemic. Perspective Post-COVID-19”, au participat: Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, Șeful Departamentului pentru Situații de urgență, Raed Arafat;
reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, Alexandru Rafila; Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, Nelu Tătaru; Președintele Comisiei de Sănătate Publică din Senatul României, Adrian Streinu Cercel.
Discuțiile au vizat provocările generate de criza sanitară și modul în care autoritățile române au gestionat valurile pandemice, colaborarea interinstituțională și comunicarea publică, fiind subliniată importanța unei abordări integrate conform principiului „O singură Sănătate”, precum și rolul esențial al investiției în componenta de sănătate publică, prevenție și educație pentru sănătate. De asemenea, au fost subliniate și aspectele strategice ale pregătirii post criză în fața amenințărilor emergente.
Invitatul special al panelului, Directorul Regional al Biroului pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, Hans Kluge, a reafirmat importanța solidarității regiunii europene pentru o distribuție echitabilă a vaccinurilor, precum și nevoia de acțiuni unitare pentru o arhitectură internațională mai solidă în domeniul sănătății.