Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat joi, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Europei, că politicile aplicate de „anumite ţări şi instituţii” de la începutul războiului din Gaza au „zdruncinat încrederea” în Uniunea Europeană, transmite France Presse.
De la începutul războiului din teritoriile palestiniene, care, potrivit Hamas, a făcut 34 904 morţi şi pe care Israelul îl duce ca represalii la masacrele din 7 octombrie (1 170 de morţi şi încă 129 de persoane luate ostatice), Erdogan s-a situat de partea mişcării palestiniene, de care este apropiat, şi a denunţat fără încetare atitudinea Occidentului, scrie agenţia citată.
„Atâta timp cât crizele, conflictele şi războaiele care afectează Europa şi geografia noastră comună rămân nerezolvate, aceste valori vor continua să fie puse sub semnul întrebării”, avertizează el.
„Numeroase provocări, cum ar fi războaiele, conflictele, actele teroriste, migraţia ilegală şi schimbările climatice (…) ameninţă ordinea pe continentul european”, a continuat şeful statului turc.
Acesta denunţă „creşterea islamofobiei, a xenofobiei şi a rasismului pe întreg continentul (care) reprezintă una dintre cele mai mari surse de îngrijorare pentru cetăţenii noştri şi pentru imigranţii care trăiesc în Europa” şi subliniază „discriminarea şi crimele motivate de ură împotriva comunităţii turce europene (care) au devenit ceva obişnuit”.
Preşedintele Erdogan, a cărui ţară bate la uşa UE de aproximativ treizeci de ani, consideră că este „timpul” să „dezvolte cooperarea lor în toate domeniile, inclusiv în negocierile de aderare”.
Turcia a fost recunoscută drept candidat în 1999, dar negocierile de aderare au fost îngheţate din 2018.
Şeful statului turc încheie cu un avertisment: „În faţa politicilor de excludere faţă de ţara noastră (…), Turcia nu se va abţine de la utilizarea şi dezvoltarea oportunităţilor şi capacităţilor sale strategice”.
Membră a NATO şi principalul aliat al acesteia pe flancul estic, Turcia – care îşi dezvoltă propria industrie de apărare – a cumpărat rachete antiaeriene S-400 de la Moscova.
Livrate în 2019, ele nu au fost niciodată puse în funcţiune, dar această achiziţie a declanşat o criză între Washington şi Ankara, blocând achiziţia de avioane americane F-35.