Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, 9 februarie 2023, la Bruxelles, Regatul Belgiei, declarații de presă înaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor de presă:
“Bună ziua! Suntem la Bruxelles, pentru un Consiliu extraordinar. Avem câteva subiecte și tematici foarte importante, pe care le voi prezenta foarte pe scurt.
Întâlnirea de astăzi începe cu tema Ucraina, începe într-un fel foarte special – Președintele Zelenski participă efectiv astăzi la întâlnirea Consiliului European când discutăm despre Ucraina. Temele sunt cunoscute, temerile sunt cunoscute. Îl vom asigura de solidaritatea noastră, de sprijinul nostru, de unitatea noastră, iar eu voi reitera sprijinul României pentru Ucraina. Evident că voi menționa și sprijinul pe care l-am dat până acum, începând din prima zi de război, și faptul că vom continua să sprijinim Ucraina.
Sunt câteva pachete importante care vor fi prezentate de Comisia Europeană în sprijinul Ucrainei. Aceste lucruri le vom detalia după ce au fost lămurite.
Însă important este de știut că după plenul Consiliului vor exista întâlniri în formate restrânse cu Președintele Zelenski. Eu voi participa în primul grup care se întâlnește cu Președintele, împreună cu alți șefi de stat și de guvern. Vom face o comunicare corespunzătoare după această întâlnire.
După-amiază Consiliul continuă cu tematica economică. Aici, sigur, sunt multe lucruri de spus, dar voi încerca să concentrez chestiunile. Există o temere generalizată în Uniunea Europeană că, în situația în care avem criză energetică, avem inflație, există riscul să pierdem din competitivitate. Asta și în contextul în care Statele Unite ale Americii au acel act de reducere a inflației, care este un instrument foarte puternic, și noi trebuie să găsim căi să nu rămânem în urmă. Asta înseamnă folosirea tuturor instrumentelor într-un mod eficace și eficient, și despre asta vom discuta. Eu personal voi solicita o flexibilizare în două zone. O dată o flexibizare în zona ajutorului de stat – dacă vrem să atragem investiții relevante, investiții de înaltă tehnologie, este clar că trebuie să folosim, într-o oarecare măsură, și ajutorul de stat pentru a face locația economică România interesantă și importantă.
O a doua chestiune unde voi solicita flexibilizare – și asta va fi o discuție mai complicată și probabil va mai dura un pic – este în zona fondurilor europene. Noi am aprobat fondurile europene înainte de criză, înainte de război. Am aprobat PNRR înainte de criza energetică, înainte de inflație. Deci ne aflăm în cu totul alte condiții decât atunci când am aprobat acele fonduri și, după părerea mea, este nevoie de o flexibilizare ca să putem folosi acești bani acolo unde este nevoie, și decizia, de asemenea, trebuie să fie mult mai rapidă.
În fine, avem a treia temă pe care o vom discuta, este vorba de migrație. Însă aici vreau să clarific un pic lucrurile. Există un pact pe migrație care este în discuție între Consiliu și Parlament. Nu despre asta vom vorbi, ci vom vorbi despre aspecte ale migrației legate de extern, adică cum protejăm granița externă a Uniunii Europene mai bine, cum facem să returnăm migranți mai rapid, cum procesăm solicitările de azil mai rapid și așa mai departe.
Aceste lucruri sunt importante. Vreau să spun încă o dată și să fiu foarte clar: România nu este sursă de migrație și România nu este țară de tranzit. Noi știm să ne protejăm granițele. Însă problema este una europeană și atunci e clar că și noi vrem să participăm la găsirea celor mai bune soluții.
În acest sens, noi suntem deschiși să colaborăm cu Comisia Europeană pe un proiect pilot care va veni să verifice anumite proceduri mai rapide, mai eficiente și, în acest fel, chiar să creăm o bună practică care poate fi preluată și de alte state membre.
Și ca să fie foarte clar: a nu se confunda migrația cu Schengen. Schengen se referă la o libertate de circulație a cetățeanului european, iar când vorbim despre migrație vorbim despre proceduri care se adresează unor oameni care vin din afara Uniunii Europene. Deci este cu totul altceva. Ah, că în opinia unor state membre există legături între acestea, am luat act de această chestiune și, și din acest motiv, vrem să găsim soluțiile cele mai bune. România niciodată nu este parte din problemă, dar noi încercăm întotdeauna să fim parte și să contribuim la soluție.
În final, am insistat și în discuția pregătitoare pe care am avut-o cu Președintele Charles Michel, trebuie să discutăm un pic despre cum putem să ajutăm victimele catastrofei din Turcia și din Siria. România a trimis alaltăieri deja o echipă mare de ajutor, persoane calificate care caută victime și salvează. Pe urmă am aprobat ieri încă o echipă destul de mare care merge în zonă, care are și o componentă medicală. Și, în fine, vom începe foarte curând să trimitem ajutoare umanitare și în Siria.’, a declarat președintele Klaus Iohannis.