Aderarea Suediei şi Finlandei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) va avea consecinţe pentru aceste ţări şi pentru securitatea europeană, a atenţionat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, informează AFP.
Aceste ţări „trebuie să înţeleagă consecinţele unei asemenea măsuri pentru relaţiile noastre bilaterale şi pentru arhitectura europeană de securitate în ansamblul ei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului rus, Maria Zaharova, într-un comunicat. „A fi membru NATO nu le poate întări securitatea naţională. De facto, (Finlanda şi Suedia) vor fi în prima linie a NATO”, a adăugat Zaharova.
Helsinki şi Stockholm evaluează posibilitatea de a adera la NATO ca reacţie la ofensiva militară rusă împotriva Ucrainei.
Joi, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat NATO că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică, pentru a restabili echilibrul militar.
Totodată, el s-a referit în mod explicit la ameninţarea nucleară, afirmând că ar putea să nu mai fie vorba de o regiune baltică „liberă de nuclear”, regiune unde se află exclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania.
Finlanda, care are o frontieră comună cu Rusia de 1.300 de kilometri, şi Suedia analizează dacă să adere sau nu la NATO. Finlanda va lua o decizie în următoarele câteva săptămâni, a anunţat miercuri premierul finlandez Sanna Marin.
Suedia nu exclude la rândul său posibilitatea de a adera la NATO, însă pare mai reţinută decât Finlanda.
Rusia consideră NATO o ameninţare existenţială, iar ofensiva sa în Ucraina a fost justificată de Kremlin prin ambiţiile atlantiste ale Kievului şi sprijinul politic şi militar occidental acordat acestei ţări vecine Rusiei.