Guvernul României a adoptat în şedinţa de astăzi, 21 septembrie a.c., Strategia naţională privind economia circulară, elaborată sub coordonarea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, conform unui comunicat de presă. Documentul oferă o imagine de ansamblu a 14 sectoare economice din România din punct de vedere al potenţialului lor de circularitate, stabilind o direcţie generală clară pentru a accelera tranziţia de la un model economic liniar la unul circular.
Indicatorul de succes al acestei tranziţii este decuplarea dezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale şi degradarea mediului.
„Economia circulară este un domeniu de mare perspectivă pentru dezvoltarea sustenabilă a României. Căutăm şi vom identifica cu certitudine soluţiile cele mai eficiente pentru colectarea şi reutilizarea tuturor tipurilor de deşeuri. Apreciez că prin adoptarea acestei Strategii reuşim să atingem şi un jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.”, a spus premierul Nicolae Ciucă în deschiderea şedinţei de guvern.
„Aplicarea principiilor economiei circulare în întreaga economie a Uniunii Europene are potenţialul de a crea aproximativ 700.000 de noi locuri de muncă şi de a creşte Produsul Intern Brut european cu încă 0,5 % până în 2030. Într-un context internaţional plin de provocări, economia circulară reprezintă o oportunitate de a reduce dependenţa de importurile de materii prime care este la un nivel ridicat în România şi în Europa. Sunt încântat că am reuşit să coordonăm cu succes realizarea acestei Strategii care contribuie din plin la dezideratul nostru de a implementa cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030”, a declarat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
Conform statisticilor emise de Cadrul de Monitorizare a Economiei Circulare, România se numără printre ţările Uniunii Europene (UE) cu performanţe scăzute în ceea ce priveşte productivitatea resurselor, generarea de deşeuri ca pondere din Produsul Intern Brut (PIB), tratarea deşeurilor şi utilizarea materialelor reciclate în economie. Pe de altă parte, România are una dintre cele mai mici generări de deşeuri per consum intern de materiale dintre ţările UE, ceea ce oferă perspective favorabile pentru îmbunătăţirea performanţelor în ceea ce priveşte adoptarea practicilor de economie circulară. Documentul statuează că România are un potenţial semnificativ de îmbunătăţire în toate etapele presupuse de economia circulară, de la o mai mare eficienţă a resurselor şi utilizarea de materiale secundare în producţie, până la prevenirea deşeurilor şi o mai bună gestionare a acestora.
Următorul pas este elaborarea Planului de Acţiune care va conţine măsuri concrete pentru maximizarea potenţialului de circularitate în şapte sectoare economice: agricultură şi silvicultură, industria automotive, construcţii, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare şi băuturile, ambalajele, textilele şi echipamentele electrice şi electronice, precum şi în două sectoare orizontale apa şi deşeurile, se mai arată în comunicat.