Potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut joi, 1 februarie 2024, la Bruxelles, Regatul Belgiei, declaraţii de presă înaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiilor de presă:
“Bună ziua!
Începem peste câteva minute o sesiune specială a Consiliului. Avem relativ puţine teme, este o sesiune prevăzută pentru o singură zi, astăzi.
Tema principală este cunoscută, am discutat-o şi în decembrie, este vorba de rectificarea bugetului Uniunii, în esenţă, pentru a găsi o soluţie predictibilă pentru ajutorul pentru Ucraina.
Este, între timp, clar că Uniunea că doreşte să se realizeze acest ajutor semnificativ pentru Ucraina, şi nu vorbim doar de ajutorul financiar, vorbim de ajutorul financiar, material, militar. Acest lucru este unanim acceptat, însă mai sunt lucruri de clarificat despre cum putem să încadrăm sumele pe care dorim să le punem la dispoziţie în actualul buget. Vorbim nu de bugetul pe un an, ci despre bugetul pe întreaga perioadă de finanţare.
Aceste discuţii în decembrie au avut loc, însă nu au putut fi finalizate. Nu toată lumea a fost de acord cu soluţiile propuse. Acum Preşedintele Consiliului ne-a invitat ca să finalizăm discuţia pe buget. Speranţa mea este că vom reuşi.
Eu voi sublinia în continuare că este nevoie de ajutorul pentru Ucraina, voi sublinia că România face deja foarte multe pentru Ucraina. Este dispusă România să continue acest ajutor atât timp cât va fi nevoie.
Vom avea o discuţie mai largă despre ajutorul pe care dorim să îl dăm Ucrainei. Vom avea o discuţie principială despre evoluţiile din Orientul Mijlociu şi, cu siguranţă, vom avea o discuţie despre ce se întâmplă cu protestele fermierilor. Nu putem să ne întâlnim în Bruxellesul care este aproape blocat de proteste şi să nu vorbim despre aceste lucruri.
Însă aici trebuie să vă spun că de aseară deja am găsit câteva chestiuni care pot fi rezolvate destul de uşor pentru a veni în sprijinul fermierilor. Aceste chestiuni au fost discutate pur informal aseară şi, cu siguranţă, astăzi, în Consiliu, vom primi câteva informaţii.
Nu cred că vom putea lua efectiv o decizie şi nici nu cred că este nevoie de o decizie a Consiliului pentru a înlesni câteva măsuri pentru fermierii europeni.
Dacă aveţi întrebări, poftiţi!
Sesiune de întrebări şi răspunsuri:
Jurnalist: Tocmai pentru că aţi menţionat protestele fermierilor de aici, din Bruxelles, există proteste ale fermierilor şi transportatorilor şi în România, iar unul din lucrurile care sunt evocate de fermieri şi de transportatori sunt chiar Culoarele de Solidaritate. Cum puteţi adresa această problemă şi ce mesaj aveţi pentru fermierii români care protestează?
Preşedintele României: Fermierii români au, în esenţă, aceleaşi probleme ca fermierii din Franţa, din Germania, din Belgia, din Italia, este vorba de felul cum sunt alocate subvenţiile, despre cât pot folosi din terenul arabil, şi aşa mai departe, în contextul în care aceste discuţii au fost încheiate practic în anul 2020, deci nu este nimic nou. Însă trebuie să ştiţi că, de când s-a decis acest lucru, în fiecare an până acum s-au dat derogări, şi acum ar fi primul an când nu se dau derogări şi fermierii simt aceste lucruri. Vom vedea cum poate Comisia să vină cu anumite proceduri de ameliorare. Culoarele Solidarităţii nu afectează agricultura din România şi vreau să subliniez foarte clar acest lucru.
Noi am deschis aceste culoare fiindcă suntem conştienţi că Ucraina are nevoie de acest ajutor şi România poate să ofere acest ajutor fără a fi în detrimentul fermierilor români. Această toamnă, vă amintiţi, chiar când am fost la Naţiunile Unite, am negociat soluţii, Guvernul le-a pus în aplicare la noi şi nu au fost comercializate produse care trec prin România. Deci, nu a fost afectată piaţa românească de produsele care doar tranzitează România. Aceste lucruri sunt cunoscute şi trebuie recunoscute. Dacă este nevoie, atunci, sigur, Guvernul va institui controale mai ferme pentru a vedea că nu se comercializează, doar se tranzitează, dar asta este o problemă care a fost deja rezolvată. Restul, ce se poate cultiva, cum se pot folosi pesticide, şi aşa mai departe, aici sunt discuţii tehnice mai complicate şi cred că se găsesc unele soluţii.
Jurnalist: Domnule Preşedinte, în ultima perioadă se lansează tot mai mult ideea comasării alegerilor. Voiam să ştiu dacă aţi avut o discuţie cu liderii Coaliţiei de guvernare pe această temă, dacă v-au consultat. Cum vedeţi ideea comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale şi mai ales această nouă idee apărută, a rotaţiei, inclusiv a Preşedinţilor, viitorilor Preşedinţi – cinci ani Preşedinte liberal, cinci ani Preşedinte din partea social-democraţilor? Şi, dacă îmi permiteţi, tot în ideea alegerilor din acest an, sunt tot mai multe atacuri, spunea chiar ministrul digitalizării, 25-50.000 de atacuri cibernetice la adresa instituţiilor româneşti, a site-urilor. Nu avem încă director la Serviciul Român de Informaţii, spuneaţi că îl numiţi până la sfârşitul anului trecut, şi cât de mult ne afectează acest lucru tocmai într-un an atât de complicat cu alegeri.
Preşedintele României: Ca să încep cu ultima parte – SRI este condus de prim-adjunctul, generalul Ionescu şi cred că el conduce SRI foarte bine. Întreaga conducere militară este în funcţie, SRI nu are director civil. Dar evaluarea mea, şi am făcut câteva evaluări, este că SRI funcţionează impecabil. Deci, din acest punct de vedere, nu trebuie nimeni să îşi facă probleme.
Atacurile au loc acolo unde infrastructura nu este bine protejată şi, din păcate, sunt instituţii publice care nu s-au îngrijit de o protecţie adecvată a infrastructurii lor informatice. Este un fapt, nu au decât ordonatorii de credite să găsească resurse şi să îmbunătăţească protecţia. Altă metodă nu există, nu se cunoaşte altă metodă decât a îmbunătăţi protecţia contra hackerilor.
În ce priveşte alegeri – eu ştiu că există o discuţie în Coaliţia de guvernare pentru a găsi soluţii. Discuţia este legitimă, fiindcă patru rânduri de alegeri într-o jumătate de an, practic din iunie până în decembrie, este foarte, foarte greu de gestionat, şi atunci ar fi o soluţie ca anumite alegeri să fie comasate pentru a avea efectiv mai puţine rânduri de alegeri. Cum va gestiona Coaliţia aceste chestiuni, vom vedea. Nu este treaba Preşedintelui să se implice în negocierile Coaliţiei de guvernare pentru astfel de chestiuni, însă ar fi bine să se ia o decizie cât se poate de repede.
Iar în ce priveşte ce aţi numit „rotaţia Preşedinţilor”, eu în continuare cred că poziţia de Preşedinte nu se joacă la masa verde, ci românii decid cine şi când va fi Preşedintele României.
Jurnalist: Tot o întrebare de politică internă. În această dimineaţă au avut loc percheziţii DNA la sediul Consiliului Judeţean Prahova într-un dosar de luare de mită, iar ancheta îl vizează inclusiv pe Preşedintele Consiliului, Iulian Dumitrescu. Vreau să vă întreb cât de mult poate afecta imaginea Coaliţiei PSD-PNL un astfel de caz în acest moment, înaintea alegerilor.
Preşedintele României: Am văzut aceste ştiri în această dimineaţă. Nu cred că afectează semnificativ, fiindcă aceste chestiuni nu se îndreaptă, cel puţin din câte am înţeles din ştiri, spre activitatea politică, ci spre activitatea economică, şi aici fiecare trebuie să răspundă dacă este întrebat de procurori. Nu-mi imaginez că va avea o astfel de acţiune vreo implicare politică semnificativă. Sigur, vor fi unii care vor încerca să facă legături, însă trebuie să admitem faptul că procurorii au tot dreptul să verifice persoane şi politice dacă apar nişte semnale clare.
Jurnalist: În urmă cu o săptămână, cu prilejul unui discurs în faţa Corpului Diplomatic străin acreditat la Bucureşti, aţi afirmat că, la 20 de ani de la aderarea la NATO, ambiţiile şi aşteptările României sunt mari, dar şi că ţara noastră beneficiază de cel mai înalt grad de apărare şi protecţie de până acum. Din acest punct de vedere, cum evaluează România poziţiile aliate şi occidentale privind scenariul unui conflict cu Rusia, transformarea NATO pentru capacitate de luptă şi economie de război, dar şi privind perspectiva unei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă?
Preşedintele României: Toate aceste chestiuni în NATO sunt discutate permanent şi, atunci când avem întâlniri la nivel înalt, luăm decizii care au impact pe o perioadă mai lungă. Nu cred că e momentul să intrăm acum în anumite detalii despre ce zic unii, ce zic alţii. Aceste lucruri se analizează şi decizia se ia de noi toţi împreună, nu se iau decizii aşa, pe sărite, că cineva vine cu o idee. Asta e bine de ştiut. NATO s-a dovedit a fi organizaţie solidă, foarte puternică, cea mai puternică alianţă militară de când se fac alianţe militare pe Pământ, iar România nu a fost niciodată atât de bine protejată cum este acum ca parte a NATO.
Iar despre alegeri în statele aliate, partenere, ştiţi bine că nu este cazul să mă exprim eu ca Preşedinte al României. Fiecare naţiune îşi alege liderii.
Jurnalist: Domnule Preşedinte, la Congresul PPE din luna martie va participa şi Cancelarul austriac Karl Nehammer într-o primă vizită după veto-ul de anul trecut. Ce îi veţi spune pentru a accelera intrarea României în spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, pentru că deja vor fi trecut trei luni şi vom avea şi ceva rezultate de prezentat?
Preşedintele României: Nu este bine să ne imaginăm că avem nevoie de mari întruniri ale unor partide europene ca să discutăm chestiuni bilaterale. Negocieri se poartă tot timpul, la nivelurile potrivite, şi nu pot să vă spun acum dacă vom avea sau nu vom avea o discuţie pe această temă. Pentru mine, este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment. Noi în continuare credem, eu cred că intrarea României cu totul în spaţiul Schengen este un pas natural, care trebuie să se producă cât mai repede.
Jurnalist: Ieri, şeful diplomaţiei europene, Borrell, spunea că, până pe 19 sau 17 februarie, Uniunea Europeană va lansa misiunea comună în Marea Roşie. România va participa la această misiune? Şi dacă va participa, cu ce va participa? Vă întreb pentru că în scrisoarea de invitare a Preşedintelui Charles Michel am văzut că acesta este un punct pe ordinea de zi.
Preşedintele României: Suntem doar în prima fază de discuţii, deci este prematur să vă spun cum şi dacă România va participa. Dacă va exista o misiune europeană comună, cert vom participa, dar nu există nicio decizie pe această speţă.
Jurnalist: Guvernul crede că România va pierde procesul cu Gabriel Resources în privinţa Roşia Montană şi că va trebui să plătim 2 miliarde de euro. O decizie finală va fi luată pe 10 februarie. Cum vedeţi această situaţie?
Preşedintele României: În primul rând, cred că este bine să aşteptăm decizia şi pe urmă să fim siguri care este, dar sunt convins că Guvernul, în înţelepciunea lui, şi-a luat măsurile de precauţie, angajând firme de avocaţi, şi aşa mai departe. Nu sunt parte a acestor demersuri, dar mă aştept ca Guvernul să facă absolut orice este necesar.
Vă mulţumesc! Vă doresc o zi bună!”
Comunicat de presă – Adminisstrația Prezidențială