A patra ediţie a raportului „Starea mass-media din România în pragul anului super-electoral 2024”, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, analizează cât de pregătită este presa din România să îşi îndeplinească mandatul public în 2024, unul dintre cei mai importanţi ani pentru democraţia românească.
„Peisajul care se desprinde din discuţiile cu oamenii din profesie este extrem de sumbru. Cu toate acestea este important să nu uităm că sunt încă mulţi jurnalişti buni în România, care îşi fac meseria cu respect pentru oamenii pe care îi informează şi cu pasiune pentru jurnalism”, spune Cristina Lupu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.
Din interviurile realizate pentru raport reiese că în 2024 presa din România se confruntă, printre altele, cu trei mari provocări: lipsa de resurse financiare independente de constrângeri politice sau economice, blocarea informaţiilor de interes public şi procesele de intimidare, de tip SLAPP.
„Trebuie să vorbim despre problemele structurale din profesie şi să vedem care sunt soluţiile. Credem că raportul de faţă este un început bun de conversaţie, dar dacă discuţia aceasta se va purta doar între jurnalişti, lucrurile nu se vor schimba foarte mult. Jurnalismul are nevoie de oameni care să îi înţeleagă valoarea şi să-l protejeze. Şi informaţiile din raport sunt şi pentru ei, pentru că noi credem că arată cât de multă nevoie are jurnalismul de sprijin. Plătind pentru conţinut, reacţionând atunci când jurnaliştii sunt atacaţi şi hărţuiţi, sancţionând politicienii care folosesc presa ca instrument de manipulare, ne putem asigura că vor continua să existe insule de supravieţuire a jurnalismului, din care să se dezvolte apoi o industrie media care să funcţioneze cu misiunea şi arsenalul celei de-a patra puteri dintr-o democraţie”, adaugă Cristina Lupu.
Încrederea publicului în presă a plonjat de la un confortabil 80% în anii ‘90, la 32% (1) în 2023, cel mai scăzut nivel de încredere de până acum. Motivele sunt diverse – ţin de deprofesionalizarea jurnaliştilor, un trend accelerat faţă de 2021, de banii publici care controlează o parte importantă a mass-media, dar şi de discursul critic la adresa întregii profesii. Raportul arată că presa din România se zbate între două realităţi. O parte trăieşte, uneori foarte bine, din banii publici, fie că vin de la partidele politice sau din contracte de publicitate alocate de instituţii publice. O alta se chinuie să opereze încercând să atragă donaţii, granturi sau contracte de publicitate comercială.
„Anul 2024 a găsit presa din România într-una dintre cele mai grele perioade ale ei. Ceea ce a început ca o aparentă formă de susţinere a instituţiilor media în 2021 – oferirea de către Guvern de bani publici pentru campanii de informare privind măsurile sanitare din pandemie – s-a transformat, prin creşterea sumelor primite netransparent de la partide, într-o vulnerabilitate sistemică care distruge presa din interior”, completează Cristina Lupu.
În 2023, partidele au cheltuit 24,5 milioane de euro (2) din subvenţia publică acordată partidelor parlamentare pentru categoria presă şi propagandă, cu 20% mai mult ca în 2022, şi de două ori mai mult decât în 2021. Dar nu este clar cum au fost cheltuiţi banii publici, pentru că partidele refuză să facă publice aceste cheltuieli şi, aşa cum au arătat materialele documentate de jurnalişti, milioane de euro intră netransparent în site-uri, pentru conţinut editorial, adică ştiri, interviuri, emisiuni, care nu apare marcat ca fiind publicitate (3). În 2023, partidele au cheltuit pentru presă şi propagandă: 11,57 milioane euro – PSD, 9,35 milioane euro – PNL, 2,9 milioane euro – USR şi 211.500 euro – PMP, 408.000 euro – AUR.
Pe lângă finanţarea netransparentă a presei, cu instituţii publice care în pofida legii 544/2001 a liberului acces la informaţiile de interes public refuză să răspundă solicitărilor, jurnaliştii din România se confruntă din ce în ce mai des şi cu hărţuiri publice, denigrări şi cu un şir lung de procese, care le consumă timpul, banii şi adaugă presiune suplimentară pe redacţii.
Publicaţia Context.ro, membră OCCRP, este în prezent implicată într-unul dintre cele mai mari cazuri de SLAPP din România, conform co-fondatorul publicaţiei, Biro Attila. În 29 februarie 2024, Context.ro a fost dată în judecată de Faff Jurgen Andreas, un om de afaceri local care solicită daune morale şi financiare în valoare de 3,4 milioane de euro. Faff Jurgen susţine că a pierdut un contract din cauza unei investigaţii jurnalistice publicate de jurnaliştii de la Context. Redacţia de la Libertatea a fost una dintre cele mai date în judecată redacţii din România, fiind obiectul unui caz clasic de SLAPP (litigiu strategic prin care se încearcă intimidarea) (4).
Raportul a fost realizat în perioada noiembrie 2023 – martie 2024, prin cercetare calitativă, la care au participat jurnalişti şi editori din redacţii din toată ţara, atât din presa centrală, cât şi locală, precum şi reprezentanţi ai agenţiei de publicitate Ethical Media Alliance.
Mai multe informaţii sunt disponibile în raportul „Starea mass-media din România în pragul anului super-electoral 2024”, ce poate fi descărcat de pe cji.ro. Acesta a fost publicat cu sprijinul financiar al Fundaţiei Friedrich Naumann pentru Libertate România şi Moldova. Comunicat de presă – Centrul pentru Jurnalism Independent