Parlamentul ucrainean a prelungit legea marţială existentă şi mobilizarea cu încă trei luni, până la începutul lui noiembrie, o decizie care era aşteptată, a informat marţi presa ucraineană, citând membri ai parlamentului, potrivit DPA.
O majoritate clară a votat în favoarea legilor introduse de preşedintele Volodimir Zelenski, conform relatărilor.
Ambele măsuri urmau să expire pe 12 august.
Ucraina se apără împotriva invaziei totale a Rusiei din februarie 2022.
Legea marţială a fost impusă în ţară şi mobilizarea a fost ordonată după invazie. De atunci, bărbaţii recrutaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, pot părăsi ţara numai în cazuri excepţionale.
În acelaşi timp, într-o nouă încercare de a întări campania defensivă a ţării, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina lucrează la dezvoltarea şi construirea propriilor rachete cu rază lungă de acţiune.
„Programul nostru de rachete arată un impuls bun şi, chiar dacă este o sarcină dificilă, ne apropiem treptat de posibilitatea de a folosi propriile rachete, şi nu doar de a ne baza pe rachetele furnizate de partenerii noştri”, a spus el în discursul său video nocturn.
El a afirmat că Ucraina trebuie să se gândească la „propriile soluţii, propriile opţiuni”, chiar dacă se bazează pe sprijinul militar occidental pentru a lupta împotriva forţelor ruseşti invadatoare.
Programul de rachete al Ucrainei nu începe de la zero. Ţara a fost principalul centru pentru producţia de rachete în timpul erei sovietice.
Noi tipuri de rachete au fost introduse după începerea luptelor din estul Ucrainei între trupele guvernamentale şi separatiştii pro-ruşi în 2014.
Mai mult, un atac ucrainean a scufundat nava amiral a Flotei ruse din Marea Neagră, Moskva, în aprilie 2022. Potrivit relatării Kievului, rachete cu o rază de acţiune de aproape 300 de kilometri, care au fost fabricate în Ucraina, sunt cele care au lovit nava.
Ucrainei nu i se permite să folosească arme occidentale pentru a trage asupra ţintelor situate în profunzime pe teritoriul rus, în parte pentru că europenii şi americanii se tem că i-ar putea atrage în război.
În altă ordine de idei, şeful biroului preşedintelui ucrainean, Andrii Iermak, l-a contactat pe potenţialul nou consilier american pentru securitate, Philip Gordon, la scurt timp după ce preşedintele Joe Biden a renunţat la candidatura sa pentru un nou mandat.
Gordon o consiliază deja pe vicepreşedinta lui Biden, democrata Kamala Harris, pe probleme de securitate. El este văzut ca un posibil nou consilier de securitate dacă Harris este nominalizată drept candidat prezidenţial al democraţilor şi câştigă alegerile din noiembrie.
Iermak a scris pe Telegram că l-a informat pe Gordon despre situaţia de pe linia frontului şi despre intensificarea atacurilor ruseşti asupra oraşelor şi comunităţilor ucrainene, inclusiv asupra infrastructurii energetice.
De asemenea, a fost discutat un sprijin suplimentar pentru Ucraina din partea SUA, a spus el.
Iermak este de obicei în contact strâns cu actualul consilier de securitate al SUA, Jake Sullivan.
Cu toate acestea, în lumina deciziei monumentale a lui Biden de a nu candida din nou, Kievul caută, de asemenea, să creeze legături cu echipa potenţialului candidat democrat, Kamala Harris.
În privinţa derulării ostilităţilor, un membru al echipajului a fost ucis după ce o dronă ucraineană a lovit un feribot în portul Kavkaz din regiunea Krasnodar din sudul Rusiei, au declarat marţi autorităţile ruse.
Mai mulţi membri ai echipajului au fost răniţi, a declarat guvernatorul Krasnodarului, Veniamin Kondratiev, pe Telegram. Potrivit relatărilor mass-media, un total de cinci persoane au fost rănite. Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent. Un incendiu a izbucnit pe navă după atacul cu dronă, a spus acesta. Feribotul este considerat o legătură importantă cu peninsula Crimeea de la Marea Neagră, pe care Rusia a anexat-o în 2014. Podul din regiunea Krasnodar din Rusia până la Kerci din Crimeea este închis în mod repetat din cauza alertelor aeriene, motiv pentru care feribotul este adesea folosit