Punct de vedere referitor la abuzurile din muzeele României

Social

Federaţia Sindicatelor din Cultură şi Presă CulturMedia

Punct de vedere referitor la abuzurile din muzeele României Federaţia Sindicatelor din Cultură şi Presă „CulturMedia” trage un semnal de alarmă referitor la abuzurile, umilirea şi discreditarea personalului din muzee, o problemă endemică şi gravă în cadrul unor instituţii culturale din România. Cazul recent al abuzurilor repetate la Muzeul Naţional de Artă al României nu este unul singular, ci face parte dintr-un tipar mai larg de comportament inacceptabil din partea unor angajatori. Ca urmare a sesizărilor angajaţilor din acest muzeu, FNSCP „CulturMedia” a participat la întâlniri de mediere, a sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, Inspecţia Muncii si Ministerul Muncii, sesizări soldate cu răspunsuri evazive, neadecvate sau fără niciun răspuns, deşi ele semnalau abuzuri grave, mergând până la lezarea demnităţii umane. Unul dintre memorii sesizează aspecte care descriu tipul de hărţuire cu contaţii sexuale.

Astfel, FNSCP „CulturMedia” a arătat în sesizări că, la Muzeul Naţional de Artă al României, angajaţii sunt terorizaţi, obligaţi să efectueze muncă suplimentară neplătită, fără acordul acestora şi ameninţaţi constant cu diverse comisii disciplinare. Conducerea Muzeului a angajat serviciile unei case de avocatură (Vasilescu şi asociaţii, prin av. Cornelia Ştefănică), ce pare că dă abuzurilor o justificare juridică şi seamănă teroare între angajaţi. În ciuda sesizărilor repetate transmise către Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, Inspecţia Muncii şi Ministerul Culturii, răspunsurile au fost neadecvate sau inexistente, permiţând astfel continuarea abuzurilor.

Detalii ale sesizărilor şi reacţii:
Federaţia a transmis următoarele sesizări către instituţiile abilitate:
Memorii depuse în data de 19 aprilie 204 la Ministerul Culturii cu nr. 2311, 2312,2313, 2314, 2315, 2316, 2317 acestea au fost adresate şi consilierului de etică a muzeului, consilier care şi-a declinat, în scris, competenţele.
Aspecte semnalate de reclamanţi conform legii 167/2020
– Intimidare verbală prin folosirea unui ton ridicat, insulte, jigniri, critici nerezonabile
– Contactarea angajaţilor în timpul concediilor sau în afara orelor de program
Reproşuri sau manifestarea unei atitudini ostile dacă subalternii nu îi răspundeau sau dacă nu îndeplineau ceea ce li se solicita
o Obligarea şi ameninţarea cu comisii de disciplină în cazul în care refuzau, în mod obiectiv, să presteze muncă suplimentară

– Exercitarea presiunii prin supraveghere excesivă
De exemplu: monitorizarea timpului petrecut la toaletă, inclusiv prin a li se impune să aibă telefonul la toaletă ca să îi se răspundă când sună directorul.
– Sarcini de serviciu neclare, incoerente şi incomplete sau care excedau atribuţiilor din fişele de post
– Impunerea unor termene exagerat de scurte pentru realizarea activităţilor şi supraîncărcarea cu sarcini de serviciu (stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă)
– Solicitarea unor sarcini în afara domeniului de activitate, care depăşesc fişa postului
– Discreditarea constantă a aptitudinilor profesionale şi umilirea colegilor
La unii colegi s-a manifestat prin eliminarea lor din proiecte care ţineau strict de competenţele lor şi care, de altfel, erau menţionate în fişele de post,

– Izolarea unui coleg, fizic, astfel încât să fie separat de ceilalţi membri ai echipei, mutarea constantă a acestora
– Atitudine exagerată şi coercitivă în raport cu apariţia unor greşeli umane, minore (care au fost imediat remediate)
– Utilizarea coercitivă şi discreţionară a unor instrumente de control
– Neacordarea concediilor de odihnă şi intimidări privind concediile medicale sau concediul de creştere copil
Unei angajate care a revenit din concediu de creştere a copilului i-a spus că a fost într-o lungă vacanţă şi că nu va face faţă încercând să o determine să demisioneze.

– Menţinerea unui număr mare de posturi de conducere în interimat (fără a le scoate la concurs, deşi au fost numeroase concursuri în mandatul actualului director, nu a fost scos la concurs niciun post de conducere), acesta fiind un mecanism de constrângere şi control al celor numiţi în aceste funcţii şi de a face presiuni pe echipă,
– Intimidarea unor colegi care sunt în sindicat, pentru a îi determina să îşi dea demisia

– Şantajarea unor colegi pentru ca aceştia să depună plângeri sau să acţioneze împotriva altor colegi care erau în colimatorul directorului.
– Nerespectarea spaţiului personal al angajaţilor
– Unul dintre memorii sesizează aspecte care descriu tipul de hărţuire cu contaţii sexuale.
Deşi sesizările au fost transmise în data de 19.04.2024, Ministerul Culturii nu a răspuns până în prezent, însă în urma mediatizării acestui conflict, a dispus ieri efectuarea unui control.

Inspectoratul Teritorial de muncă Bucureşti:
– P5210/40356/C.R.M – sesizare privind neacordarea repausului săptămânal, în urma căreia ITM a conchis că angajatorul poate dispune, după bunul plac, în privinţa timpului de muncă şi de odihnă
– P6951/52948/C.R.M – sesizare cu privire la neacordarea concediului anual de odihnă (drept constituţional), în urma căreia ITM Bucureşti a conchis că nu poate interveni, îndrumând petentul să se adreseze instanţei competente, situaţie care ar conduce la continuarea încălcării drepturilor salariaţilor, deşi inspectorii de muncă au obligaţia de a dispune măsuri pentru asigurarea exercitării drepturilor salariaţilor şi, după caz, de a sancţiona contravenţiile constatate.
Inspecţia Muncii:
– 13149/08.07.2024 – sesizare privind modul neconform de soluţionare a sesizărilor de către ITM Bucureşti.
Până în acest moment Inspecţia Muncii nu a soluţionat sesizarea, fiind la limita termenului maxim prevăzut de lege.
În acest context, având chiar sprijinul instituţiilor/autorităţilor cu atribuţii în domeniu, angajatorul a continuat abuzurile/presiunile asupra salariaţilor, cu caracter general, iar în mod special a membrilor organizaţiei sindicale.
Federaţia Sindicatelor din Cultură şi Presă „CulturMedia” solicită premierului să se implice de urgenţă pentru a opri aceste abuzuri sistematice şi pentru a asigura respectarea drepturilor angajaţilor din muzee. Este esenţial ca autorităţile competente să intervină şi să protejeze demnitatea şi respectul cuvenit personalului din instituţiile culturale.

Federaţia Sindicatelor din Cultură şi Presă „CulturMedia” îşi reafirmă angajamentul de a continua campania „Demnitate şi Respect” şi de a lupta pentru drepturile legale ale angajaţilor din muzee. Abuzurile şi intimidările trebuie să înceteze, iar drepturile angajaţilor să fie respectate în conformitate cu legislaţia naţională şi internaţională
Comunicat de presă – Federaţia Sindicatelor din Cultură şi Presă CulturMedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *