În data de 27 iulie a avut loc cea de-a 46 întâlnire a Comitetului Patrimoniului Mondial la New Delhi, India, unde a fost adoptată decizia favorabilă de înscriere a dosarului „Frontierele Imperiului Roman – Dacia” pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: https://whc.unesco.org/en/list/1718. „Prin această decizie se recunoaște valoarea universală excepţională şi importanţa istorico-culturală a limesului provinciei romane Dacia pentru întreaga umanitate.” afirmă Dr. Felix Marcu, Manager al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT).
Termenul de „limes” se referă la o frontieră fortificată, adesea compusă din elemente numeroase şi diverse, precum turnuri de supraveghere, tabere militare mai mari, de tip castru, sau mai mici, de tip burgus, precum şi fortificaţii liniare de pământ. Monumentul serial FRE-Dacia înglobează 277 de astfel de componente, multe fiind tratate grupat, astfel că numărul real al siturilor înscrise este mult mai numeros.
Cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman, cu o lungime de aproximativ 1500 km, FRE-Dacia se alătură, astfel, altor segmente de limes deja intrate în patrimoniul UNESCO, precum cele din Marea Britanie (1987, 2008), Germania (2005, 2021), Olanda (2021), Austria (2021) şi Slovacia (2021), contribuind la reprezentarea schimbului de valori umane și culturale la apogeul Imperiului Roman, fiind o reprezentare fizică a politicii imperiale de expansiune, precum şi a adaptabilităţii romanilor la topografia locală.
Dosarul FRE-Dacia este rezultatul unei munci de peste un secol, incluzând cercetări arheologice, prelucrare de material şi sistematizarea informației. În ultimii 10 ani, cu sprijinul Ministerului Culturii, prin Programul Național „Limes”, s-au realizat activitățile necesare pentru finalizarea dosarului. Dosarul de nominalizare a fost depus la Paris în 2023, prin eforturile susținute ale MNIT şi Institutului Naţional al Patrimoniul, care împreună au coordonat o echipă multidisciplinară formată și din alți specialişti de la: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național al Banatului din Timișoara, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Județean Vâlcea, Muzeul Județean Olt, Muzeul Olteniei, Muzeul Județean Argeș, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Academia Română, prin filialele sale de la Cluj-Napoca și București. Esențială a fost și colaborarea cu direcțiile județene pentru culturǎ şi autoritățile județene și locale din 16 județe.
În momentul de faţă, MNIT lucrează la o Strategie de Cercetare şi, în colaborare cu reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului, la un Plan de Management și la un Cadru de Interpretare a siturilor nominalizate, cu scopul de a le proteja şi pune în valoare pentru publicul larg.