Romfilatelia a lansat emisiunea filatelică –  ”Muzeele spiritualității. Mănăstirea Putna”

Social

Romfilatelia introduce în circulaţie, luni 12 august a.c., o emisiune filatelică având ca tematică tezaurul spiritual al Ortodoxiei sub titlul Muzeele spiritualităţii. Mănăstirea Putna. Emisiunea este compusă din patru mărci poştale şi un plic „prima zi”. Mănăstirea Putna, prima ctitorie şi locul de veşnică odihnă al marelui domn Ştefan cel Mare – „apărătorul creştinătăţii” – a fost sfinţită la 3 septembrie 1469. Cunoscut ca unul dintre cele mai vizitate lăcaşuri de cult ale Ortodoxiei, Mănăstirea Putna are şi unul dintre cele mai bogate şi valoroase muzee ale spiritualităţii, păstrând multe obiecte din vremea marelui voievod printre care manuscrise, obiecte de cult, broderii şi ţesături, orfevrărie şi ceramică.

Mănăstirea Putna în sine, dar şi muzeul Mănăstirii Putna sunt mai mult decât simple atracţii turistice. Ele reprezintă un loc în care istoria, arta şi spiritualitatea se unesc într-o experienţă unică şi de neuitat.
La 520 de ani de la trecerea în veşnicie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), emisiunea filatelică marchează acest moment comemorativ important al istoriei şi credinţei neamului românesc.

Mărcile poştale ale emisiunii reproduc în imaginile lor patru exponate de mare valoare:
Coroana lui Ştefan cel Mare (valoarea nominală 2 Lei), reconstituită după imaginea din Tetraevanghelul de la Humor (1473) şi după tabloul votiv de la Voroneţ (circa 1492), a fost sfinţită de Preafericitul Părinte Daniel la 13 august 2018.

Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop (1477) (valoarea nominală 5 Lei) este o capodoperă a broderiei de tradiţie bizantină în Evul Mediu românesc, lucrată cu fir de argint aurit şi mătase. Este cel mai vechi portret brodat în mărime naturală din România şi singura piesă cunoscută care adună laolaltă toate însemnele de putere ale Imperiului Bizantin.
Maria de Mangop a fost a doua soţie a lui Ştefan cel Mare, înrudită cu familia împărătească a Paleologilor. Moartea ei, în decembrie 1477, marchează începutul funcţionării necropolei domneşti din biserica Mănăstirii Putna, unde vor urma Bogdan (†1479) şi Petru (†1480), doi fii nevârstnici ai lui Ştefan cel Mare. În iulie 1504, Ştefan cel Mare s-a alăturat membrilor familiei spre veşnica odihnă. Spune cronicarul: „atâta jeale era, de plângea toţi, ca după un părinte al său, cunoscând toţi că s-au scăpat de mult bine şi apărare. Şi după moartea lui, pân-astădzi îi dzic Sfântul Ştefan vodă.”

Cădelniţa dăruită de Ştefan cel Mare la 12 aprilie 1470 (valoarea nominală 6 Lei) este cea mai veche piesă de argintărie a Mănăstirii Putna, oferită drept mulţumire lui Dumnezeu la împlinirea a 13 ani de domnie, în contextul începuturilor lăcaşului monahal putnean. După un model răspândit în epocă, ea închipuie Ierusalimul Ceresc. Pe piciorul cădelniţei sunt gravate stema Moldovei şi, pentru prima dată, stema dinastică a lui Ştefan cel Mare. Pentru importanţa simbolică şi documentară, această cădelniţă a fost expusă la muzee din Paris, Geneva, Stockholm, Goteborg şi Londra, între anii 1925 şi 1971. Cântăreşte peste 2,5 kg şi este executată din argint aurit.

Ferecătura din 1487 a Tetraevanghelului scris de Nicodim (valoarea nominală 22 Lei), din argint aurit şi pietre semipreţioase, împodobeşte manuscrisul realizat de ieromonahul Nicodim la Putna, în 1473, pentru Mănăstirea Humor. În acest manuscris, scena votivă cuprinde portretul în miniatură al Sfântului Ştefan cel Mare, considerat drept cel mai apropiat de chipul real al voievodului. Prezentat în postura unui donator smerit, în genunchi, Ştefan cel Mare oferă lui Iisus Hristos şi Fecioarei Maria însuşi Tetraevanghelul. Pe faţa ferecăturii se află icoana Învierii lui Hristos Care scoate din adâncurile iadului pe Adam şi Eva, iar pe spate este înfăţişată Adormirea Maicii Domnului.
Imaginea plicului „prima zi” reproduce scena votivă din Tetraevanghelul din 1473.

Romfilatelia mulţumeşte Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, pentru binecuvântarea dată şi reprezentanţilor Mănăstirii Putna pentru sprijinul documentar şi fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Emisiunea este disponibilă de luni, 12 august a.c., în reţeaua magazinelor Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: https://romfilatelia.ro/store/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *