Comisia Europeană a anunţat joi că dă în judecată Ungaria la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a contesta legea de protejare a suveranităţii iniţiată de premierul naţionalist Viktor Orban şi adoptată la sfârşitul anului trecut, potrivit AFP.
Această lege, care include şi pedepse cu închisoarea, prevede crearea unui „birou independent de protecţie a suveranităţii” care să investigheze activităţile ce ameninţă suveranitatea naţională a Ungariei, cum ar fi, de exemplu, finanţările externe destinate partidelor politice şi altor organizaţii şi „interferenţele străine” în procesul electoral.
Bruxellesul consideră că acest această lege încalcă dreptul european, în timp ce ONG-urile şi criticii lui Orban susţin că ea este îndreptată contra opoziţiei. Statele Unite de asemenea s-au declarat preocupate de această lege „incompatibilă cu valorile noastre comune de democraţie, libertate individuală şi stat de drept”.
Budapesta acuză la rândul ei Bruxellesul şi diferite organizaţii străine, în special americane, că „distribuie miliarde de euro” opoziţiei ungare pentru a influenţa opţiunile alegătorilor.
Ungaria a adoptat deja din 2021 o lege care instituie controale sporite asupra finanţării ONG-urilor. Respectiva lege părea să ţintească mai ales finanţările oferite de miliardarul progresist american de origine ungară George Soros, pe care premierul conservator ungar îl acuză că se amestecă în politica internă a Ungariei pentru a-l înlătura de la putere.
După ce în forma iniţială impunea restricţii pentru finanţarea ONG-urilor, această lege a fost revizuită în urma presiunii Bruxellesului şi unui verdict al Curţii de Justiţie a UE (CJUE), dar a impus în schimb controale mai atente pentru aceste finanţări.
Viktor Orban se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional.
Pentru toate acestea, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.
Mai mult, Bruxellesul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei, din care fost deblocate numai aproximativ o treime la sfârşitul anului trecut, în timp ce Ungaria ameninţa atunci să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina.