Paracetamolul şi Metforminul ar putea dispărea din farmacii. Blocaje legislative şi administrative ameninţă accesul la medicamente.
Românii ar putea rămâne fără Paracetamol şi Metformin (cel mai utilizat tratament accesibil pentru diabet) din cauza blocajelor legislative şi administrative persistente. Producătorii români de medicamente generice atrag atenţia că, fără măsuri urgente, pacienţii vor rămâne fără acces la tratamente de bază sau vor plăti mai mult pentru ele, iar autorităţile vor pierde ocazia de a realiza optimizări bugetare semnificative în sistemul public de sănătate.
„Birocraţia nu poate justifica pierderi de vieţi sau de resurse financiare. Solicităm autorităţilor competente, Ministerul Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului, să ia măsuri pentru a modifica legislaţia, astfel încât pacienţii să aibă acces mai rapid la medicamentele generice şi biosimilare. În acest fel, resursele financiare existente vor putea fi utilizate mai eficient pentru a trata un număr cât mai mare de pacienţi. Într-un moment în care sănătatea publică este o prioritate şi în care bugetul pentru compensarea medicamentelor nu este suficient, optimizarea bugetelor prin facilitarea accesului pacienţilor la medicamente cu preţuri mai mici este o măsură necesară şi urgentă.” spune Simona Cocoş, preşedinte APMGR.
Exemple de nereguli şi blocaje:
1. Directiva UE privind tratarea apelor urbane reziduale
Directiva aceasta este cea mai nouă lovitură dată producătorilor de medicamente generice şi implicit, pacienţilor. Cel mai probabil, ea va avea un impact devastator asupra unor fabrici de medicamente generice 100% româneşti şi/sau asupra unor linii de producţie şi va afecta grav securitatea aprovizionării cu medicamente generice, ameninţând disponibilitatea unor medicamente critice. De pildă, ar putea duce la dispariţia Paracetamolului şi a Metforminului – cel mai frecvent medicament prescris oral pentru pacienţii cu diabet zaharat de tip 2.
Ce se întâmplă, de fapt, este că această directivă impune taxe noi pentru producătorii de medicamente, care nu pot să gestioneze costurile prin majorarea preţurilor, deoarece acestea sunt strict reglementate de Ministerul Sănătăţii.
În cazul paracetamolului, dat fiind că este un medicament cu preţ nereglementat, impactul directivei va fi o creştere a preţului cu 45% care va fi suportată integral de pacienţi.
În cazul metforminului, preţul ar trebui să crească cu 48%, însă fiind vorba despre un medicament cu preţ reglementat de stat, probabil va fi retras din piaţă, nemaiputând fi sustenabil. În aceeaşi situaţie se regăsesc cele peste 700 de medicamente generice compensate cu preţuri de până în 10 lei.
2. Politica de preţuri la medicamente.
În România, preţurile la medicamente sunt stabilite folosind un sistem de referinţă, care ia în calcul cel mai mic preţ dintr-un coş de 12 state membre UE. Acest sistem pune în impas multe medicamente cu preţuri mici.
3. Taxa clawback
Începând din 2023, în România, taxa clawback pentru medicamentele generice este de 15% – o valoare dificil de suportat pentru medicamentele cu preţuri mici şi care face ca multe medicamente să devină nesustenabile. De altfel, între 2013-2020, peste 2000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă.
4. Întârzieri de includere pe lista de medicamente compensate a medicamentelor generice şi biosimilare.
În România, în contractele cost-volum dintre CNAS şi producătorii de medicamente intră în principal medicamentele inovative, iar când brevetele acestora expiră, medicamentele generice ar trebui să intre automat în listele de rambursare. Realitatea însă arată diferit: accesul medicamentelor generice pe lista medicamentelor compensate se produce cu o întârziere şi de doi ani de la expirarea brevetului medicamentului inovativ, ceea ce duce la cheltuieli importante şi pierde şansa de a trata mai mulţi pacienţi.
5. Procedurile de achiziţii publice
În procedurile pentru achiziţia medicamentelor se regăsesc mai multe abateri, cu efect contrar facilitării accesului pacienţilor la medicamentele biosimilare, dar şi al realizării optimizarii bugetare şi al tratării unui număr mai mare de pacienţi. Astfel, deşi există legislaţie care prevede că la apariţia medicamentelor biosimilare este necesară reluarea procedurii de achiziţie publică pentru a da şansa şi acestora să participe, acest lucru nu se întâmplă în practică. Coroborat cu durata lungă a licitaţiilor / contractelor de achiziţie publică (2-4 ani), această practică conduce la absenţa medicamentului biosimilar din tratamentul spitalicesc.
O altă abatere din aria achiziţiilor publice este reprezentată de faptul că în cadrul unor licitaţii de spital există următoarea situaţie: caietul de sarcini prevede în cadrul aceleiaşi denumiri comune internaţionale (DCI) două poziţii separate: una pentru medicamentul inovativ de referinţă (cu cantităţi sensibil egale cu necesarul spitalului pentru DCI-ul corespunzător) şi o alta pentru toate medicamentele biosimilare ce ar putea intra în licitaţie (care beneficiază de cantităţi mult mai mici). Care este urmarea? Licitaţia este câştigată de medicamentul de referinţă care are un preţ mai mare, acest lucru având drept consecinţă imposibilitatea realizării unei optimizări bugetare cu impact major pentru accesul mai multor pacienţi la tratamente valoroase.
„Costurile acestor blocaje nu se reflectă doar în sănătatea pacienţilor, ci şi în bugetele de sănătate. Pierdem oportunitatea de a trata mai mulţi pacienţi Suntem pregătiţi să cooperăm cu autorităţile pentru îmbunătăţirea accesului la tratamente şi a soluţionării lipsei de medicamente.” spune Arina Gholmieh, Vicepreşedinte APMGR.
„Pe de altă parte, este esenţial să conştientizăm că aceste medicamente nu au ca beneficiu doar optimizările bugetare. Ele sunt o necesitate pentru sănătatea populaţiei. Ele permit tratarea mai multor pacienţi cu aceiaşi bani, în aceleaşi condiţii de siguranţă şi calitate.”, subliniază Daniel Bran, membru în Consiliul Administrativ al APMGR.
De ce sunt importante medicamentele generice pentru sistemul de sănătate şi pacienţi:
– Tratează peste 70% dintre pacienţi.
– Intră pe piaţă cu preţuri mai mici decât medicamentul inovativ cu 40% (în primul an) – 70% (în al patrulea an).
– Asigură medicamente esenţiale pentru un grup demografic mai larg.
– În ariile terapeutice unde au intrat medicamentele generice, numărul pacienţilor trataţi a crescut de până la 3 ori (studiu IQVIA).
– În perioada 2016-2023, prin intrarea pe piaţă a medicamentelor generice s-a realizat peste 1 miliard EURO optimizare bugetară – prin urmare, CNAS poate trata mai mulţi pacienţi.
– În perioada 2023-2028 se estimează peste 500 milioane Euro optimizare bugetară ca urmare a intrării medicamentelor generice în urma pierderii brevetelor medicamentelor inovative.
DESPRE APMGR
Înfiinţată în 2009 la iniţiativa unui grup dinamic de companii producătoare de medicamente generice de înaltă calitate, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România este o organizaţie non-guvernamentală şi independentă care îşi propune să contribuie în mod activ la îmbunătăţirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienţii români.
Comunicat de presă – Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România