Moartea Papei Francisc a fost anunțată luni dimineața, 21 aprilie, de cardinalul Kevin Joseph Farrell – „Cu profundă tristețe trebuie să anunț moartea Sfântului nostru Părinte Francisc. La 7:35 în această dimineață, Episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”.
Liderul suprem al Bisericii Catolice a murit la vârsta de 88 de ani. După moartea sa, Guvernul italian a declarat 5 zile de doliu național, potrivit unui anunț făcut marți de ministrul pentru protecție civilă Nello Musumeci.
Pe 23 martie, Papa Francisc a fost externat de la Policlinica Gemelli din Roma, unde a fost internat din 14 februarie din cauza pneumoniei și a altor complicații respiratorii.
După externare, el se recupera în Santa Marta, reședința în care locuiesc cardinalii în timpul conclavului (procesul de selectare a unui nou papă) și unde Papa Francisc alesese să locuiască. Joia trecută îi vizitase pe deținuții închisorii Regina Coeli din Roma, iar în duminica Paștelui, dimineața a fost prezent la Bazilica Sfântul Petru pentru așa-numita binecuvântare Urbi et Orbi, un tip de binecuvântare deosebit de solemnă adresată cu ocazia celor mai semnificative sărbători.
Papa Francisc s-a născut la 17 decembrie 1936 la Buenos Aires( Argentina), primul dintre cei cinci copii ai unei familii de origine italiană. A intrat în Societatea lui Isus (ordin călugăresc al Bisericii Catolice, ordin aflat în serviciul direct al papei) în 1958, la vârsta de 21 de ani, a studiat chimia pe lângă filozofie și teologie. A devenit preot în 1969 și apoi episcop în 1992.
A devenit papă pe 13 martie 2013, fiind primul papă din America Latină, sucedândul pe Benedict al XVI-lea, care a renunțat la funcție din motive de sănătate.
În cei doisprezece ani de papalitate, el s-a confruntat cu multe schimbări globale, precum pandemia, mai multe războaie și multe consecințe vizibile ale schimbărilor climatice.
Sicriul Papei Francisc a fost depus în Santa Marta, iar de miercuri va fi mutat la Bzilica Sf. Petru. Slujba de înmormântare este programată sâmbătă la ora 10, în fața Bazilicii Vaticanului, unde sunt așteptați mulți lideri mondiali, printre care Donald Trump, Emmanuel Macron și Volodimir Zelensky.
Sicriul va fi apoi dus la Bazilica Santa Maria Maggiore pentru înmormântare, așa cum a cerut Papa în testamentul său, scris la 29 iunie 2022 și dat publicităţii de Vatican în aceste zile:
“Simțind că se apropie amurgul vieții mele pământești și cu speranța vie în Viața Veșnică, doresc să-mi exprim voința testamentară doar în ceea ce privește locul înmormântării mele. Întotdeauna mi-am încredințat viața și slujirea mea preoțească și episcopală Maicii Domnului nostru, Maria Preacurată. Prin urmare, cer ca rămășițele mele muritoare să se odihnească în așteptarea zilei învierii în Bazilica Papală Sfânta Maria Maggiore.
Doresc ca ultima mea călătorie pământească să se încheie în acest vechi sanctuar marian, unde am mers în rugăciune la începutul și la sfârșitul fiecărei călătorii apostolice pentru a încredința cu încredere intențiile mele Mamei Imaculate și pentru a-i mulțumi pentru grija sa docilă și maternă. Cer ca mormântul meu să fie pregătit în nișa din culoarul lateral dintre Capela Paulină (Capela Salus Populi Romani) și Capela Sforza din Bazilica Papală sus-menționată, așa cum se indică în anexă. Mormântul trebuie să fie din pământ, simplu, fără decorațiuni speciale și cu singura inscripție: Franciscus.
Cheltuielile pentru pregătirea înmormântării mele vor fi acoperite din suma oferită de un binefăcător, pe care am aranjat să fie transferată Bazilicii Papale Sfânta Maria Maggiore, și pentru care am dat instrucțiuni corespunzătoare Monseniorului Rolandas Makrickas, Comisar Extraordinar al Capitolului Liberian. Domnul să dea răsplata meritată celor care m-au iubit și care vor continua să se roage pentru mine. Suferința care a devenit prezentă în ultima parte a vieții mele am oferit-o Domnului pentru pacea mondială și fraternitatea dintre popoare.”, a scris Suveranul Pontiv în testamentul său.
Potrivit Reuters, pentru a-l alege pe cel de-al 267-lea papă al Bisericii Catolice şi succesor al papei Francisc, Cardinalii se vor întruni într-un conclav, a cărei dată va fi anunțată după funeraliile papei care au loc sâmbătă.
În prezent Biserica catolică are 135 de cardinali cu vârsta mai mică de 80 de ani, (cardinalii cu vârsta de peste 80 de ani nu pot participa la conclav, dar se pot alătura întrunirilor zilnice).
Cardinalul ce va fi ales Papă nu trebuie să facă parte dintre cardinalii electori.
În 2013, când a fost ales Papa Francisc aceștia proveneau din doar 48 de țări, în timp ce în prezent provin din 71 de țări: 53 din Europa, 23 din Asia, 18 din Africa, 17 din America de Sud, 16 din America de Nord, 4 din America Centrală şi 4 din Oceania.