Preşedintele ales al României, Nicuşor Dan, a depus jurământul de învestitură în plenul reunit al Parlamentului luni, 26 mai, şi a devenit cel de-al cincilea preşedinte al României post-revoluţionare. Nicușor Dan este primul preşedinte al României care câştigă alegerile prezidenţiale ca independent.
La acest eveniment au fost prezenți membrii Parlamentului, premierul interimar Cătălin Predoiu și întregul Cabinet, precum și plenul Curții Constituționale.
De asemenea, au fost prezenti și foşti preşedinţi ai României – Emil Constantinescu și Traian Băsescu, Familia Regală, reprezentanţi ai instituţiilor publice centrale, dar şi ai autorităţilor aflate sub control parlamentar, reprezentanţi ai cultelor religioase, europarlamentari, reprezentanţi ai instituţiilor europene, dar şi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în România.
După ședința de la Palatul Parlamentului, Nicușor Dan s-a îndreptat către Palatul Cotroceni, unde a preluat oficial mandatul prezidențial de la președintele interimar Ilie Bolojan.
Discursul integral susținut de președintele Nicușor Dan la Palatul Parlamentului:
“Doamnelor şi domnilor, stimaţi invitaţi şi mai ales dragi români, vă mulţumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care aţi avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care aţi susţinut-o. Români din România, români din diaspora, români din Republica Moldova, mulţi oameni care nu s-au mai pronunţat vreodată pe politică s-au exprimat acum, arătând că sunteţi interesaţi de direcţia în care merge România. Societatea românească şi-a demonstrat ei însăşi că este vie şi puternică.
Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînţeles în limitele statului de drept, şi vă invit să continuaţi să fiţi implicaţi cu toată forţa socială pe care aţi dovedit-o pentru a pune presiune pozitivă pe instituţiile statului român, pentru ca acestea să se reformeze. Şi vă asigur că voi fi un preşedinte deschis la vocea societăţii şi partener cu societatea. Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului.
Pe scurt, România cheltuieşte prea mult, statul român cheltuieşte prea mult faţă de ce îşi poate permite. Şi chestiunea asta poate să pună în discuţie stabilitatea financiară la care am muncit cu toţii toţi aceşti ani. Este în interesul naţional ca România să aibă un guvern susţinut de o majoritate parlamentară.
Este în interesul naţional ca această majoritate să-şi asume reformele fiscale de care România avea nevoie. Este în interesul naţional ca România să transmită pieţelor financiare mesajul de stabilitate. Este în interesul naţional ca România să transmită mediului investiţional un semnal de deschidere şi de predictibilitate.
Cer partidelor politice să acţioneze în interesul naţional care urmează. Nu va fi despre trecut. Este despre viitorul imediat al României.
Şi nu este despre calcule politice. Este, repet, despre interesul naţional. Şi sunt convins că românii vor evalua în consecinţă.
Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. În ceea ce priveşte sistemul administativ, e nevoie ca România să reducă birocraţia şi să se digitalizeze. E nevoie ca România să reformeze procesul de acces şi promovare în funcţia publică.
E nevoie de o reformă administativ-teritorială. Şi e nevoie de o reformă a sistemului electoral.
În ceea ce priveşte economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem şi să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanţă şi un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să stimulăm capacităţi agro-industriale şi de procesare pentru a optimiza producţia agricolă, să finanţăm un sistem coerent de irigaţii, să simplificăm accesul la fonduri europene şi să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.
În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicina primară şi ambulatorie şi sistemul de spitale, de o strategie de investiţii în infrastructura în sistemul sanitar, de o extindere a reţelei de centre pentru tratarea dependenţelor, şi de o stimulare a profesioniştilor care aleg să profeseze în medii rurale şi oraşe mici.
În ceea ce priveşte educaţia, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca întreg sistemul educaţional să stimulăm gândirea critică, este nevoie să corelăm învăţământul cu piaţa muncii, este nevoie să investim în educaţia timpurie, adică în creşe şi grădiniţe, şi este esenţial să prevenim abandonul şcolar.
În ceea ce priveşte justiţia, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupţie din societate, este nevoie de o reformă a unei instituţii fundamentale, inspecţia judiciară, este nevoie să reducem timpul de soluţionare a dosarelor prin măsuri administrative şi uneori legislative, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraţilor şi este nevoie să reflectăm la legea Curţii Constituţionale.
În ceea ce priveşte mediul, este nevoie de o reformare a instituţiilor de autorizare şi control, de extinderea activităţii gărzii de mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbana care afectează viitorul localităţilor noastre şi de o stimulare a gestionării eficiente a deşeurilor.
În ceea ce priveşte zona culturală, este nevoie de un program naţional de acces la cultură şi educaţie prin cultură, este nevoie de o susţinere a culturii contemporane şi a dialogului cu administraţia, de o promovare a culturii române contemporane ca resursă de prestigiu în plan internaţional şi de punerea în valoare a patrimoniului naţional din nou ca resursă de prestigiu pentru România în plan internaţional.
În zona socială şi a egalităţii de şanse, este nevoie de simplificarea şi eficienţizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestaţii sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunităţi, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată şi paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piaţa muncii şi de combaterea violenţei domestice.
În ceea ce prieşte politica externă a României este nevoie de consolidarea relaţiilor noastre trasatlantice, parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO şi dialogul, la dialogul între Uniunea Europeană şi NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependenţelor critice în ceea ce priveşte energia, tehnologia şi lanţurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în faţa războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru apărare, în acord cu partenerii noştri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea şi extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice şi de transport, crearea fondului de garantare al investiţiilor româneşti în Republica Moldova, continuarea şi extinderea schimburilor culturale şi academice şi, în cele din urmă, funcţionalizarea acelor instituţii care produc dificultăţi, vămile şi autoritatea naţională pentru cetăţenie.
În ceea ce priveşte pe românii din diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile şi serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă şi, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reuşim să predăm sistematic limba română în comunităţile de români, pentru copii şi să reuşim să asigurăm o reprezentare proporţională în Parlament pentru românii din diaspora.
Acestea sunt, în opinia mea, priorităţile pentru anii care vin.
România are în România, în diaspora, în Republica Moldova şi în teritoriile din jurul României, are oameni muncitori, oameni cinstiţi, oameni de bun simţ, are meseriaşi care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesionişti care au dovedit. Trebuie ca noi toţi împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun şi pentru România la care visăm cu toţii.
Şi toţi împreună, cu toate aceste resurse, nu putem să nu reuşim. Vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc pentru participare.”, a transmis Nicușor Dan.