Noua Lege a salarizării nu este încă lege, însă proiectul
a intrat într-o etapă decisivă. Cea mai recentă variantă discutată în aceste
zile prevede o valoare de referință de 4.000 de lei, în scădere de la 4.100 de
lei în forma anterioară. Documentul păstrează structura cu 12 grade salariale
și coeficienți între 1 și 8, dar aduce modificări pentru mai multe categorii de
angajați din sectorul public.
Miza este importantă nu doar pentru cei aproximativ 1,27
milioane de angajați din sectorul public, ci și pentru bugetul României.
Reforma salarizării este legată de un jalon din PNRR, iar termenul-limită este
foarte apropiat.
În același timp, proiectul a fost analizat de Comisia
Europeană. Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că Bruxelles-ul nu a
respins proiectul, ci a transmis observații și solicitări de clarificare, în
special în legătură cu impactul financiar și sustenabilitatea anvelopei
salariale.
Noua Lege a salarizării: valoarea de referință ajunge la
4.000 de lei
Una dintre cele mai importante modificări din noua
variantă este reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei.
Într-o formă anterioară a proiectului fusese prevăzută o valoare de 4.325 de
lei.
Noua valoare este prevăzută pentru decembrie 2026 și anul
2027, în condițiile stabilite de proiect. Aplicarea generală a noii legi este
propusă începând cu 1 decembrie 2026.
Aici este însă o diferență esențială pe care trebuie să o
înțeleagă orice angajat de la stat: 4.000 de lei nu reprezintă salariul pe care
îl va primi fiecare bugetar.
Valoarea de referință este utilizată în formula de
calcul. Salariul de bază rezultă în funcție de coeficientul aferent postului și
de poziționarea în noua grilă. În forma prezentată public, proiectul păstrează
12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8.
Prin urmare, nu este corect să spunem că un bugetar va
primi automat 4.000 de lei sau că salariul său va fi pur și simplu egal cu
valoarea de referință.
Noua Lege a salarizării: ce se întâmplă cu salariile
aflate deja în plată
Reducerea valorii de referință nu înseamnă automat că
angajații care lucrează deja la stat vor avea salariile diminuate.
Cea mai recentă variantă a proiectului prevede un
mecanism prin care, pentru angajații aflați deja în sistem, salariul aflat în
plată nu este redus prin simpla aplicare a noii grile. Diferența dintre
salariul existent și cel rezultat din noua grilă poate fi menținută sub forma
unei „diferențe salariale tranzitorii”, potrivit proiectului relatat de presa
care a consultat documentul.
Este o prevedere importantă, pentru că altfel reducerea
valorii de referință ar putea produce, cel puțin teoretic, diminuări pentru
numeroase categorii de angajați.
Asta nu înseamnă însă că toți bugetarii vor avea
creșteri. Efectul noii grile va fi diferit de la o categorie profesională la
alta. În unele cazuri, coeficienții sunt modificați, iar în altele rămân
neschimbați.
Tocmai de aceea, efectele noii legi nu vor fi identice
pentru toți bugetarii, ci vor depinde de categoria profesională, de
coeficientul de salarizare și de drepturile salariale prevăzute pentru fiecare
funcție.
Noua Lege a salarizării: schimbări pentru profesori,
sănătate și sporuri
Proiectul nu se rezumă la modificarea valorii de
referință. Noua variantă aduce schimbări în mai multe familii ocupaționale.
În educație, sunt prevăzuți coeficienți mai mari pentru
anumite categorii de personal didactic, precum și modificări privind plata cu
ora. Proiectul prevede și un spor de dirigenție diferențiat în funcție de
numărul de elevi.
Și în
sănătate sunt propuse modificări. Printre acestea se află creșterea tarifului
pentru activitatea desfășurată în zilele libere și modificări privind plata
gărzilor efectuate în weekend sau în zilele de sărbătoare legală.
În administrație, diplomație și cultură sunt, de
asemenea, prevăzute modificări ale coeficienților și ale funcțiilor incluse în
grilele de salarizare.
O altă temă importantă o reprezintă sporurile. Potrivit formei de proiect relatate
pe 20 august, sporurile sunt, în principiu, plafonate la 20%, însă există
categorii pentru care sunt prevăzute reguli distincte.
Pentru angajați, aceste modificări sunt mai importante
decât pare la prima vedere. Un coeficient diferit sau un spor modificat poate
schimba venitul lunar chiar dacă salariul de bază nu suferă o modificare majoră.
Noua Lege a salarizării: ce se întâmplă acum și ce cere
Bruxelles-ul
În acest moment, proiectul nu are încă forma definitivă.
Noua variantă a fost discutată la Palatul Cotroceni pe 20
august, unde președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu liderii PSD, PNL, USR și
UDMR, precum și cu miniștrii implicați în elaborarea reformei. Negocierile
politice continuă.
În paralel, România discută cu Comisia Europeană în
legătură cu îndeplinirea jalonului din PNRR. Ilie Bolojan a explicat că
proiectul transmis Bruxelles-ului a primit observații și cereri de clarificare
și că Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii au lucrat la revizuirea
documentului. Premierul a subliniat explicit că proiectul nu a fost respins de
Comisia Europeană.
Una dintre probleme este impactul financiar al reformei.
Potrivit declarațiilor lui Bolojan, anvelopa salarială avută în vedere în urma
negocierilor cu sindicatele a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei la
peste 12 miliarde de lei, iar Bruxelles-ul a cerut clarificări privind sustenabilitatea
acestei creșteri.
Miza PNRR este, la rândul ei, importantă. Adoptarea
reformei salarizării este legată de o tranșă de aproximativ 770 de milioane de euro, iar termenul-limită asociat jalonului este 31 august 2026.
Pentru bugetari, concluzia este simplă: nu există încă un
salariu nou, definitiv, stabilit pentru fiecare categorie. Există un proiect
aflat în negociere, iar forma finală poate suferi modificări.
Iar pentru România, miza este mai mare decât valoarea de
referință de 4.000 de lei. Reforma trebuie să încerce să pună ordine într-un
sistem în care diferențele dintre funcții, coeficienți, sporuri și drepturi
salariale au devenit de-a lungul timpului dificil de urmărit.
Noua Lege a salarizării nu este încă adoptată. Cei 4.000
de lei reprezintă valoarea de referință prevăzută în cea mai recentă variantă a
proiectului, nu un salariu universal pentru bugetari. Până la adoptarea formei
finale, orice calcul privind veniturile viitoare trebuie privit ca o estimare,
nu ca o sumă garantată.