Guvernul Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri,
30 septembrie, de plenul reunit al Parlamentului. Cabinetul propus de premierul
desemnat avea nevoie de cel puțin 233 de voturi „pentru”, însă a obținut doar
182. Alte 15 voturi au fost „împotrivă”.
Din totalul de 464 de parlamentari, la ședința de
miercuri au fost prezenți 321. În total, au fost înregistrate 197 de voturi
valabil exprimate. Rezultatul nu a permis învestirea noului Executiv.
Guvernul susținut de PNL, USR și UDMR a ratat votul de
învestitură
Cabinetul propus de Siegfried Mureșan a fost susținut de
PNL, USR și UDMR. Cele trei formațiuni aveau împreună 170 de parlamentari, iar
premierul desemnat purtase discuții și cu reprezentanții minorităților
naționale și cu parlamentari neafiliați pentru a încerca să obțină numărul
necesar de voturi.
Înaintea votului, Mureșan declara că se află în căutarea
numărului necesar de voturi pentru învestire, în condițiile în care PSD și AUR
anunțaseră că nu vor susține Cabinetul.
Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat
pentru perioada 2026-2028 cuprindea 28 de capitole și prevedea măsuri în
domenii precum fiscalitatea, pensiile, piața muncii, administrația fiscală și
companiile de stat.
După anunțarea rezultatului, Siegfried Mureșan a declarat
că partidele care au declanșat criza politică au votat pentru prelungirea
acesteia. Declarația reprezintă poziția premierului desemnat și nu constituie o
constatare independentă privind responsabilitatea politică pentru situația
creată.
Respingerea Cabinetului Mureșan reprezintă al doilea eșec
al unei propuneri de guvern la votul Parlamentului în actuala criză, după
Cabinetul propus anterior de Adrian Veștea. Potrivit prevederilor
constituționale, președintele poate dizolva Parlamentul numai după consultarea
președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă
Parlamentul nu acordă votul de încredere în termen de 60 de zile de la prima
solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de
învestitură.
Ce urmează după respingerea Guvernului Mureșan
Eșecul votului deschide o nouă etapă în procesul de
formare a Guvernului. Potrivit Constituției, președintele României desemnează
un candidat pentru funcția de prim-ministru în urma consultării partidelor
reprezentate în Parlament, în cazul în care nu există o majoritate absolută.
Candidatul desemnat trebuie apoi să solicite votul de încredere al
Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.
În același timp, sunt îndeplinite condițiile
constituționale pentru intrarea în discuție a alegerilor anticipate, însă
acestea nu sunt declanșate automat prin respingerea Cabinetului Mureșan.
Dizolvarea Parlamentului este o atribuție a președintelui și presupune
respectarea tuturor condițiilor prevăzute de Constituție.
Astfel, după votul de miercuri, România rămâne fără un
nou Guvern învestit, iar negocierile politice pentru formarea unei majorități
parlamentare intră într-o nouă etapă.