Deficitul de vitamina D afectează toate vârstele, de la copiii aflați în plină dezvoltare până la adulții care petrec mare parte din zi la serviciu și la persoanele în vârstă. Problema este că lipsa acestei vitamine nu provoacă întotdeauna simptome evidente, iar atunci când apar, manifestările pot fi ușor confundate cu cele ale altor afecțiuni.
Vitamina D este cunoscută mai ales pentru rolul său în menținerea sănătății oaselor. Importanța ei nu se oprește însă aici: contribuie la absorbția calciului și fosforului și la funcționarea normală a mușchilor și a sistemului imunitar.
Nici măcar zilele însorite nu garantează că organismul primește suficientă vitamina D. Contează cât timp petrecem în aer liber, anotimpul, alimentația și particularitățile fiecărei persoane.
Deficitul de vitamina D afectează toate vârstele, de la copii la seniori
La copii, lipsa severă de vitamina D poate provoca rahitism, o afecțiune care afectează dezvoltarea și mineralizarea oaselor. La adulți, un deficit important poate duce la osteomalacie, care face oasele mai fragile și poate provoca dureri.
În cazul persoanelor în vârstă, lucrurile sunt cu atât mai importante. Slăbiciunea musculară și problemele de echilibru pot crește riscul de cădere, iar sănătatea oaselor devine o preocupare majoră odată cu înaintarea în vârstă.
Dar deficitul nu este o problemă rezervată seniorilor. Și adulții care lucrează în birouri, ies rar afară sau au o alimentație săracă în surse de vitamina D pot ajunge să aibă valori scăzute. Unele afecțiuni digestive, care împiedică absorbția normală a nutrienților, pot contribui și ele la apariția problemei.
Deficitul de vitamina D: ce simptome pot apărea și care sunt cauzele
Uneori, lipsa vitaminei D nu se manifestă prin semne clare. În alte cazuri, pot apărea oboseală persistentă, dureri osoase, disconfort muscular sau slăbiciune. Aceste simptome nu sunt însă suficiente pentru a stabili un diagnostic.
Vitamina D este produsă de organism atunci când pielea este expusă la radiațiile ultraviolete B. Cantitatea sintetizată variază în funcție de anotimp, vârstă, pigmentarea pielii și alți factori. În sezonul rece, producția poate scădea, mai ales în regiunile în care intensitatea radiațiilor UVB este redusă.
Alimentația contează, de asemenea. Peștele gras, gălbenușul de ou și anumite alimente fortificate pot contribui la aportul de vitamina D, însă dieta nu asigură întotdeauna cantitățile necesare.
Important este să nu punem automat oboseala sau durerile musculare pe seama unui deficit. Aceste manifestări pot avea numeroase cauze, de la anemie și probleme tiroidiene până la alte afecțiuni care necesită evaluare medicală.
Deficitul de vitamina D: când sunt necesare analizele și suplimentele
Dacă există simptome sau factori de risc, medicul poate recomanda o analiză de sânge pentru măsurarea nivelului de 25-hidroxivitamina D, cunoscută drept 25-OH vitamina D. Testarea nu este necesară în mod automat pentru orice persoană sănătoasă, ci se stabilește în funcție de situația individuală.
Suplimentele pot fi recomandate atunci când deficitul este confirmat sau când există motive medicale pentru prevenție. Doza nu ar trebui aleasă la întâmplare. Administrarea excesivă de vitamina D poate crește nivelul calciului din sânge și poate provoca probleme digestive sau afectarea rinichilor.
Nici expunerea prelungită la soare nu este o soluție lipsită de riscuri. Protejarea pielii rămâne importantă, iar necesarul de vitamina D trebuie evaluat fără a încuraja comportamente care cresc riscul de cancer de piele.
Deficitul de vitamina D merită luat în serios, indiferent de vârstă, dar asta nu înseamnă că fiecare stare de oboseală ascunde o carență. Mai util decât să luăm suplimente după ureche este să înțelegem ce ne lipsește cu adevărat și să cerem sfatul medicului atunci când există motive de îngrijorare.