Greșeli când bei cafeaua apar chiar și atunci când ai impresia că faci totul corect: bei o ceașcă dimineața ca să te trezești, mai bei una după prânz pentru a scăpa de oboseală și poate încă una spre seară, fără să te gândești că efectele se pot prelungi până la culcare.
Pentru mulți români, cafeaua face parte din rutina zilnică și puțini sunt dispuși să renunțe la ea. Nici nu este nevoie. Problema nu ține neapărat de cafea, ci de cantitate, de ora la care o consumăm și de felul în care reacționează organismul. Unele obiceiuri aparent nevinovate pot favoriza insomnia, agitația sau disconfortul gastric.
Greșeli când bei cafeaua dimineața, înainte de micul dejun
Prima cafea a zilei este, pentru mulți, aproape un reflex. O bem înainte să mâncăm ceva, uneori chiar înainte de a bea un pahar cu apă. Este neapărat un lucru rău? Nu pentru toată lumea.
Cafeaua pe stomacul gol nu provoacă automat probleme, însă la persoanele sensibile poate accentua arsurile gastrice, refluxul sau senzația de disconfort. Dacă observi că nu te simți bine după prima ceașcă, încearcă să mănânci ceva înainte și vezi dacă situația se schimbă.
O altă greșeală este să folosești cafeaua în locul odihnei. Poate reduce temporar senzația de somnolență, dar nu înlocuiește somnul și nici nu rezolvă cauzele oboselii. Dacă diminețile sunt tot mai dificile, încă o cafea nu este întotdeauna răspunsul potrivit.
Greșeli când bei cafea după-amiaza și seara
Ai băut o cafea la ora 17:00 și, câteva ore mai târziu, te întrebi de ce nu reușești să adormi? Este posibil ca răspunsul să fie chiar în ceașca de mai devreme.
Cofeina rămâne în organism mai multe ore, iar efectele sale diferă de la o persoană la alta. Unii oameni pot bea cafea după-amiaza fără să observe schimbări, în timp ce alții adorm greu sau au un somn mai puțin odihnitor chiar dacă nu simt că sunt foarte energizați.
O regulă practică este să eviți cafeaua cu cel puțin șase ore înainte de culcare. Dacă ai deja probleme cu somnul, ar putea fi nevoie să renunți la cafeaua de după prânz.
Contează și cantitatea totală. Pentru majoritatea adulților sănătoși, un consum de până la 400 mg de cofeină pe zi este considerat, în general, sigur. Totuși, aceasta nu este o limită potrivită pentru fiecare persoană. Conținutul de cofeină variază în funcție de tipul de cafea, iar trei cafele nu înseamnă întotdeauna aceeași cantitate.
Greșeli când bei cafea cu zahăr și ignori efectele asupra organismului
Cafeaua simplă are puține calorii. Lucrurile se schimbă însă când adaugi două lingurițe de zahăr, siropuri aromate, frișcă sau alte ingrediente dulci. Dacă bei mai multe astfel de cafele în fiecare zi, aportul de zahăr și calorii poate deveni semnificativ.
Nu trebuie să renunți la cafeaua preferată pentru a schimba acest obicei. Poți începe prin a reduce treptat zahărul sau prin a alege băuturi cu mai puține adaosuri. Diferența se poate aduna în timp, mai ales dacă obiceiul se repetă zilnic.
La fel de important este să fii atent la reacțiile corpului. Cofeina poate provoca palpitații, tremur, neliniște sau o creștere temporară a tensiunii arteriale, în special la persoanele sensibile. Dacă ai hipertensiune, discută cu medicul despre cantitatea potrivită pentru tine și urmărește dacă valorile tensionale se modifică după consum.
Nici durerile de cap sau oboseala care apare atunci când sari peste cafeaua obișnuită nu ar trebui ignorate. Consumul regulat de cofeină poate duce la dependență fizică, iar reducerea bruscă poate provoca simptome de sevraj.
Cafeaua nu trebuie transformată într-un vinovat pentru orice problemă de sănătate. Dar nici nu merită băută automat, ceașcă după ceașcă, fără să ne întrebăm dacă ne mai face bine. Uneori, o schimbare simplă — o cafea mai puțin, mai puțin zahăr sau ultima ceașcă băută mai devreme — poate face diferența între un ritual plăcut și un obicei care ne afectează somnul și starea de bine.
Cafeaua cu lapte, fără zahăr, crește glicemia?
Cafeaua cu lapte, chiar și fără zahăr adăugat, poate influența glicemia, deoarece laptele conține lactoză, un zahăr natural. Cantitatea contează: 30–50 ml de lapte adăugați într-o cafea aduc, de regulă, aproximativ 1,5–2,5 g de carbohidrați, în timp ce o cafea preparată cu 150–200 ml de lapte va conține mai mulți.
Pentru majoritatea persoanelor care își urmăresc glicemia, o cafea cu puțin lapte și fără zahăr adăugat poate fi o alegere rezonabilă. Nu există însă o cantitate universală potrivită tuturor, iar reacția organismului poate varia.
Nici cafeaua neagră nu este complet lipsită de efecte asupra glicemiei. Cofeina poate influența temporar răspunsul organismului la insulină, iar unele persoane pot observa valori mai mari după consum.
Dacă bei cafeaua pe stomacul gol, nu înseamnă automat că glicemia va crește mai mult. Totuși, dacă ai prediabet sau diabet, contează atât cantitatea de lapte, cât și reacția individuală la cofeină.