Țările europene care investesc cel mai mult în sănătate alocă resurse importante pentru spitale, tratamente și servicii medicale, iar diferențele față de România sunt considerabile. Germania și Franța cheltuiesc anual sute de miliarde de euro pentru sănătate, în timp ce sistemul medical românesc funcționează cu resurse mult mai limitate. Diferența nu se vede doar în statistici, ci și în accesul pacienților la investigații, în dotarea spitalelor și în capacitatea de a răspunde nevoilor unei populații tot mai îmbătrânite.
Țări europene care investesc cel mai mult în sănătate: Germania și Franța, în frunte
Datele Eurostat pentru 2023 arată că Germania a alocat sănătății echivalentul a 11,7% din produsul intern brut (PIB), cel mai mare procent dintre statele Uniunii Europene. Franța s-a situat pe locul următor, cu 11,5%, urmată de Austria și Suedia, ambele cu 11,2%.
În valori absolute, diferențele sunt și mai evidente. Germania a cheltuit aproximativ 492 de miliarde de euro pentru sănătate în 2023, iar Franța, circa 325 de miliarde de euro.
Sumele acoperă o gamă largă de servicii, de la consultații și tratamente până la îngrijirea pacienților în spitale și serviciile de recuperare. Totuși, un buget mare nu înseamnă automat că toate problemele unui sistem medical sunt rezolvate. Contează și modul în care sunt distribuiți banii, organizarea serviciilor și numărul de medici disponibili.
Ce câștigă pacienții din investițiile mai mari în sănătate?
Pentru un om care are nevoie de o investigație sau de un tratament, bugetele publice pot părea cifre îndepărtate. În realitate, finanțarea influențează direct serviciile pe care le primește.
Mai mulți bani pot însemna echipamente moderne, personal medical suficient și acces mai bun la tratamente. Dar contează și felul în care funcționează sistemul: cât durează până la o consultație, dacă există medici în localitățile mici și dacă pacienții pot beneficia de servicii fără cheltuieli greu de suportat.
Comparațiile trebuie făcute cu atenție. Procentul din PIB arată cât din economia unei țări este direcționat către sănătate, nu suma disponibilă pentru fiecare pacient. Un stat cu o economie puternică poate cheltui mult mai mult în valori absolute decât unul mai mic, chiar dacă procentele sunt apropiate.
România, mult sub media europeană la cheltuielile pentru sănătate
România se afla în 2023 printre statele UE cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate raportate la PIB. Potrivit Eurostat, acestea reprezentau aproximativ 5,7% din PIB, față de o medie europeană de circa 10%.
Diferența față de Germania și Franța rămâne, așadar, importantă. Iar efectele nu țin doar de infrastructură. Finanțarea insuficientă poate limita accesul la prevenție, poate îngreuna modernizarea spitalelor și poate accentua problemele din zonele în care serviciile medicale sunt deja greu accesibile.
Există și un aspect pozitiv: între 2014 și 2023, cheltuielile pentru sănătate pe locuitor au crescut în România cu 155,6%, una dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană. Progresul este semnificativ, dar nu înseamnă că diferențele față de țările mai bogate au dispărut.
În cele din urmă, nu este suficient ca România să aloce mai mulți bani sănătății. La fel de important este ca investițiile să se vadă în viața de zi cu zi: consultații obținute la timp, spitale bine dotate și tratamente accesibile. Pentru pacienți, acesta este adevăratul indicator al unui sistem medical care funcționează.