Tribunalul Bucureşti a decis în primă instanţă anularea Hotărârii de Consiliu General a Municipiului Bucureşti nr. 790/22.11.2018 – privind aprobarea programului „Stimularea mobilităţii şi descongestionarea traficului din Municipiul Bucureşti”.
Actul a fost anulat în urma sesizării instanţelor de către organizaţiile CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică şi ActiveWatch, potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul activewatch.ro.
Cele două organizaţii au arătat în instanţă că proiectul de act normativ a fost votat în cadrul Consiliului General fără a fi fost supus dezbaterii publice, aşa cum o cere legislaţia în vigoare (Legea 52/2003 privind transparenţa decizională). Mai mult, pentru acest proiect de hotărâre de Consiliu General, mai multe organizaţii non-guvernamentale au solicitat în scris organizarea unei dezbateri publice. Deşi proiectul de hotărâre a suscitat mult interes din partea publicului, reprezentanţii Primăriei Generale nu au dat curs solicitării noastre şi au decis să supună acest proiect votului Consiliului General fără respectarea normelor minime de implicare a cetăţenilor şi de transparenţă decizională.
În mod eronat, aşa cum ne confirmă decizia instanţei, Primăria Municipiului Bucureşti a considerat că acest proiect nu este un act normativ, ci un act individual, deşi era evident că hotărârea privea întreg oraşul (chiar zona Bucureşti – Ilfov). Contestarea acestei hotărâri de Consiliu General este, de fapt, un semnal de alarmă cu privire la modul tipic în care actuala conducere a instituţiei alege să ia majoritatea deciziilor care vizează viaţa bucureştenilor.
Aşa cum am arătat, de-a lungul timpului, mai puţin de 5% dintre proiectele de acte normative sunt supuse dezbaterii publice (cu excepţia Planurilor de Urbanism). Am ales să apelăm la instanţă pentru a demonstra că această strategie de ocolire a transparenţei decizionale contravine prevederilor legale.
Atragem deci atenţia că, prin confirmarea lipsei de transparenţă în cazul punctual al acestui proces, se confirmă că înţelegerea autorităţii locale cu privire la transparenţa decizională este una eronată şi a avut consecinţe grave de-a lungul celor patru ani de mandat. Practic, prin această strategie de luare a deciziilor în absenţa vocii cetăţenilor, Primarul General al Municipiului Bucureşti şi Consiliul General au condus instituţia şi au proiectat oraşul ignorând, în majoritatea cazurilor, opinia şi feedbackul utilizatorului de oraş şi „finanţatorului” autorităţii publice, adică cetăţeanul.
În ultimii şase ani, organizaţiile care au intentat acest proces, au transmis, an de an, în atenţia tuturor consilierilor generali şi a Primarului General, apeluri la respectarea legii şi, punctual, solicitarea explicită de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative. În lipsa reacţiei din partea autorităţilor publice locale, am apelat la instanţă pentru a demonstra că acest tip de conducere a unei instituţii publice contravine legii şi interesului public.
Anul trecut, aceleaşi organizaţii non-guvernamentale au anulat în instanţă articolul care prevedea procedura de participare la şedinţele de Consiliu General şi de luare a cuvântului în faţa acestui for. În motivarea instanţei, s-a arătat că:
„În aceste condiţii, toată această procedură nu reprezintă decât o formă fără fond, un mecanism pur birocratic, al cărui unic scop este de a zădărnici orice încercare/efort al vreunui cetăţean de a ajunge să ia cuvântul la o şedinţă a Consiliului General a Municipiului Bucureşti”.
Având în vedere că instanţele de judecată ne-au dat acum dreptate şi în ceea ce priveşte interpretarea eronată a actului normativ de către PMB, considerăm că PMB a tăiat, pe parcursul ultimilor patru ani, aproape toate posibilele legături dintre cetăţean şi instituţie.
(Proiectul anulat în instanţă prevede, printre altele, inclusiv controversata măsură intitulată voucher pentru combustibil prin care era prevăzut decontarea combustibilului pentru maşinile din zona Bucureşti Ilfov, o măsură care, în opinia multor organizaţii non-guvernamentale, contravine ideii de mobilitate urbană sustenabilă), se arată în comunicat.