Comisia Europeană a declarat luni că situaţia statului de drept a continuat să se deterioreze în Ungaria, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor afacerilor europene, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la lipsa de independenţă a autorităţii de reglementare a mass-media şi la utilizarea programului spion Pegasus de către autorităţi, informează AFP.
Ministrul ungar Judit Varga a fost chestionată de colegii săi în această întâlnire în cadrul unei proceduri lansate împotriva ţării sale în 2018 de Parlamentul European pentru „risc clar de încălcare gravă a valorilor europene”. Aceasta a fost cea de-a patra audiere de acest tip.
„În numele Comisiei, nu vedem niciun progres; dimpotrivă, au existat chiar noi deteriorări”, a declarat comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, care a participat la discuţie.
El a citat legea ungară ce interzice discuţiile cu minorii despre „schimbarea de sex şi homosexualitate”, denunţând caracterul ei discriminatoriu faţă de comunitatea LGBT.
Preocupările Comisiei se referă, de asemenea, la „chestiunea independenţei autorităţii de reglementare a mass-media ai cărei membri” au fost numiţi de către partidul de guvernământ Fidesz şi care a refuzat să reînnoiască licenţa de emisie a postului de radio independent Klubradio, a declarat comisarul european în timpul unei conferinţe de presă.
Comentând alegerile legislative din aprilie, care au avut ca rezultat o altă victorie pentru liderul naţionalist Viktor Orban, aflat la putere de 12 ani, Didier Reynders a menţionat constatările preliminare ale OSCE care pun sub semnul întrebării „părtinirea mass-media sau finanţarea opacă a campaniei” electorale.
El a menţionat, de asemenea, „probleme cu privire la independenţa justiţiei sau la utilizarea programelor spion precum Pegasus de către autorităţile ungare”.
„Evaluarea noastră este aceea că situaţia nu este bună în Ungaria”, a mai comentat vicepreşedinta Comisiei Europene responsabilă cu valori şi transparenţă, Vera Jourova.
Ministrul Judit Varga a spus că poporul ungar şi-a exprimat prin votul său „sprijinul pentru politica europeană a guvernului ungar” şi a denunţat „presiunea politică” exercitată de UE.
Ea a justificat, de asemenea, blocarea de către Ungaria a adoptării celui de-al şaselea pachet de sancţiuni al UE ce prevede un embargo petrolier împotriva Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei.”Fiind o ţară fără ieşire la mare, este esenţial să fie garantată continuarea aprovizionării şi a securităţii cu energie a Ungariei. Aşa că aşteptăm mai întâi o nouă propunere şi apoi putem merge mai departe”.”Suntem în discuţii cu Comisia”, a adăugat ea.
Ungaria depinde de petrolul adus din Rusia prin conducta Drujba. Budapesta a estimat costul opririi achiziţiilor de petrol rusesc la 15 – 18 miliarde de euro pentru a-şi explica cererea de a obţine o scutire de la aplicarea embargoului.
În absenţa unor progrese în această săptămână, chestiunea embargoului va fi abordată la summitul european ce va avea loc în perioada 30-31 mai.