Curtea Constituțională a decis, marți, amânarea discuției în ceea ce privește inițiativa legislativă de revizuire a Constituției, care aparține USR, denumită de partid inițiativa „Fară penali în funcții publice”.
Motivul este că judecătorii CCR vor sa facă o analiză aprofundată asupra inițiativei înaintea pronunțării cu privire la constituționalitatea propunerii USR si dacă demersul cetățenesc respectă limitele legii fundamentale, potrivit unor surse juridice.
Astfel, Curtea urmează să verifice în ședinta din 9 aprilie dacă inițiativa cetățenească a USR îndeplinește condițiile tehnice, respectiv numărul de semnături.
În 21 septembrie 2018, USR a depus la Parlament a doua tranșă de semnături pentru inițiativa „Fară penali in functii publice”, peste 780.000, îndeplinind astfel condițiile impuse de lege pentru declanșarea referendumului, respectiv 500.000 de semnături din 21 de județe.
Tot atunci, Dan Barna, preşedintele USR, vorbea despre piedicile cu care iniţiativa s-a confruntat, explicând că Cătălin Rădulescu şi Florin Iordache au încercat să blocheze transmiterea iniţiativei la CCR.
„Sabotarea iniţiativei «Fără penali», iniţiativa pentru care un milion de români au acordat o semnătură, continuă în Parlamentul României. Astăzi am văzut în Biroul permanent – cei doi colegi ai mei care fac parte din Biroul permanent au asistat la încercarea domnului Cătălin Rădulescu, condamnat penal, Cătălin Rădulescu, promovat de PSD în funcţia de chestor, alături de Florin Iordache, autorul Ordonanţei 13, că încearcă să blocheze transmiterea iniţiativei «Fără penali» la Curtea Constituţională, aşa cum cere legea, intenţionând să trimită la Parchetul General această iniţiativă, sugerând că (…) Secretariatul General, în acele aproape cinci luni în care iniţiativa a fost blocată de Liviu Dragnea la copiator, ar fi constatat neconcordanţe la semnături. Este atât de aberant şi de absurd încât e greu de comentat”, a declarat Dan Barna.
Iniţiativa „Fără penali în funcţii publice” propune ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conţinut: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.