Curtea Constituțională a României a respins legea reformei pensiilor speciale, generând un val de reacții politice și tensionând relația cu Comisia Europeană. Guvernul condus de Ilie Bolojan se confruntă cu presiuni interne și externe, în contextul în care reforma era un jalon-cheie din PNRR.
Decizia Curții Constituționale tensionează scena politică
Pe 20 octombrie 2025, Curtea Constituțională a României a respins legea reformei pensiilor speciale, cu un vot strâns de 5 la 4. Legea fusese promovată de Guvernul condus de Ilie Bolojan și viza recalibrarea pensiilor magistraților și militarilor, în încercarea de a respecta jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Decizia CCR a fost primită cu reacții virulente din partea executivului, care acuză o blocare a reformelor structurale asumate în fața Comisiei Europene.
Impactul deciziei CCR asupra reformelor structurale și fondurilor europene
Reforma pensiilor speciale era considerată un test de credibilitate pentru Guvernul Bolojan în fața partenerilor europeni. Prin respingerea legii, România riscă blocarea unei tranșe de 1,4 miliarde euro din PNRR, ceea ce ar afecta grav proiectele de infrastructură și digitalizare.
Comisia Europeană a transmis deja „îngrijorare” privind respectarea angajamentelor, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene caută soluții alternative pentru a salva finanțarea. În lipsa unei reforme acceptate de CCR, guvernul ar putea fi nevoit să renegocieze jaloanele sau să propună o nouă lege în regim de urgență.
Tensiunea dintre puterea executivă și CCR
Decizia CCR a adâncit falia instituțională dintre guvern și Curte. Premierul Bolojan a declarat că „respectă decizia, dar nu o înțelege”, sugerând că reforma a fost blocată din considerente politice, nu juridice.
Mai mulți lideri ai coaliției au acuzat CCR de „conservatorism instituțional” și au cerut o reformă a Curții însăși. În paralel, magistrații au apărat decizia ca fiind „în spiritul Constituției”, invocând protecția principiului separației puterilor în stat. Conflictul deschis între executiv și CCR riscă să se transforme într-o criză constituțională, cu efecte asupra stabilității politice.
Riscul pierderii legitimității guvernului Bolojan
Pentru Ilie Bolojan, respingerea reformei pensiilor speciale reprezintă un eșec major, cu potențial de destabilizare politică. O parte din opoziție cere demisia premierului, iar surse din coaliție indică o posibilă reconfigurare a guvernului.
În paralel, se vehiculează scenariul unei candidaturi a lui Bolojan la Primăria Capitalei, ca formă de relansare politică. Legitimitatea guvernului este pusă sub semnul întrebării, iar capacitatea sa de a livra reforme este contestată inclusiv din interiorul partidului.