Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a prezentat, marți într-o conferință de presă proiectele noilor legi ale educaţiei, ”unul pentru învăţământul preuniversitar şi altul pentru învăţământul superior”.
Aceste proiecte se lansează în consultare publică pe site-ul Ministerului Educației începând cu data de 13 iulie, timp de 35 de zile, până în 17 august.
Ministrul a precizat că aceste legi nu realizează o ”cosmetizare a sistemului de educaţie, ci sunt cu adevărat o reformă a sistemului de educaţie”.
De asemenea, Cîmpeanu a declarat că își dorește ca în septembrie 2023 să putem avea această reformă resimţită în fiecare şcoală, ”de către fiecare elev şi fiecare profesor”.
Raport de evaluare la finalul grădiniței și a clasei pregătitoare
”Pentru copiii care se vor găsi în luna septembrie 2023 la finalul grupei mari a grădiniței, cadrul didactic, deci pentru septembrie 2023, cadrul didactic care a asigurat educația preșcolarilor trebuie să întocmească un raport, raport de evaluare a competențelor cognitive, emoționale și sociale ale copilului. Activitatea didactică pe parcursul clasei pregătitoare va ține cont de constatările acestui raport, în sensul adaptării corespunzătoare acesteia la nivelul de dezvoltare al fiecărui copil.
La finalul clasei pregătitoare și a clasei 1 cadru didactic responsabil trebuie să întocmească un raport descriptiv de evaluare, atât a dezvoltării fizice, socio-emoționale, cognitive, cât și a limbajului și a comunicării, a abilităților de citit, abilităților de scriere, a abilităților de calcul matematic, precum și a dezvoltării capacităților și aptitudinilor de învățare. Sunt multe alte lucruri prevăzute. N-aș vrea să intru în detalii.” – a transmis Sorin Cîmpeanu
Evaluări naționale începând cu clasa a II-a
“ La finalul claselor a doua, a patra și a șasea, elevii vor susține evaluări naționale scrise, obligatoriu la limbă și comunicare, precum și la matematică. Rezultatele evaluărilor trebuie să fie utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Se comunică părinților sau reprezentanților legale ai acestora și, foarte important, este obligatoriu să fie trecute în portofoliul educațional al elevului. Portofoliul educațional a existat și în legea 1. El, in păcate, n-a fost pus în practică niciodată. Viziunea acestei legi cu privire la portofoliul educațional este radical schimbată. Este dezvoltată. Rezultatele elevilor se exprimă, după caz, în învățământul primar, prin calificative anuale unice pe arii curiculare, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă calificative.
În învățământul secundar inferior se exprimă prin notă de la 1 la 10. În învățământul secundar superior și în învățământul terțiar non universitar, de asemenea prin note de la 1 la 10. Prin evaluările, prin rapoartele anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoțional-cognitive, precum și a dezvoltării capacităților și aptitudenilor de învățare este o altă modalitate prin care se exprimă rezultatele acestor evaluări.
Prin excepție, la disciplinele care fac parte din ariile curiculare – arte și educație fizică și sport, precum și la alte discipline ce pot fi stabilite prin ordin de ministru – se acordă calificative de tip admis-respins și nu note de la 1 la 10, cu excepția învățământului vocațional, la care rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10 în continuare, pentru profilul corespondent fiecărei arii curiculare.
Cu alte cuvinte, elevii care vor începe după anul școlar, după intrarea în vigoare a acestei legi, nu vor mai avea calificative de la 1 la 10 pentru disciplinele din ariile curiculare arte și educație fizică. După intrarea în vigoare a acestei legi, deci cel mai devreme în septembrie 2023, pentru că nu este pertinent, odată ce va prezenta calendarul, să sperăm că aceste legi vor putea fi adoptate înainte de 5/09/2022 când începe noul an școlar.” – a anunțat Sorin Cîmpeanu.
Orientarea școlară și portofoliul personal al elevului
”Orientarea școlară și portofoliul personal al elevului sunt lucruri de bază care vor deveni obligatorii la finalul clasei a opta, când consilierul școlar și dirigintele vor avea obligația să emită o recomandare de încadrare în educația secundară superioară.
Deci la finalul clasei a opta, orientarea școlară va fi obligatorie pentru școală, nu va fi obligatorie pentru elevi și părinți, dar școala va fi obligată să emită aceste orientări școlare pentru fiecare elev în parte. Ele se vor baza, desigur, pe portofoliul educațional despre care am făcut deja vorbire. Portofoliul educațional va cuprinde rezultatele înscrise în catalog electronic, va cuprinde evaluări de profil și recomandări de recuperare, va cuprinde toate diplomele, certificatele sau alte înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activitățile de învățare în diferite contexte, precum și produse ca rezultate ale acestor activități. Portofoliul educațional se va utiliza încă începând cu grupa mijlocie din grădiniță și va fi obligatoriu pe tot parcursul învățământului preuniversitar.” – a mai spus Sorin Cîmpeanu.
Dispar mediile elevilor din gimnaziu
”Știu că există un interes legitim, normal, pentru admiterea în liceu și evaluarea națională. Mă adresez acelor elevi care vor începe în septembrie, anul acesta, clasa a șaptea. Ei vor avea o șansă în plus, a susținerii unui examen de admitere într-un liceu. Este vorba de dreptul care se acordă prin această lege colegiilor naționale. Și aici precizez că urmează să redefinim condițiile necesare dobândirii titulaturii de colegiu național.
Vor avea ocazia să susțină un examen de admitere în liceu sau altfel spus, aceste licee care vor demonstra, care au demonstrat și vor demonstra calitatea educației, vor avea dreptul să-și organizeze propriile examene de admitere în liceu, pentru ocuparea a 90 % din numărul de locuri. 10 % vor rămâne pentru a fi ocupate prin procesul normal de distribuire în urma evaluării naționale. Acest proces de admitere în liceu va trebui și va fi finalizat conform prevederilor legale, înainte de a fi demarată Evaluarea Națională.
În acest fel, acei elevi care vor avea această șansă în plus, și e vorba de elevii care încep clasa șaptea în septembrie, vor avea șansa să se prezinte la evaluarea națională pentru a putea candida ca și până acum. Evident, e nevoie de pregătire pentru acest lucru, până în vara anului 2024 e nevoie de pregătire a profesorilor din aceste licee care vor dori să organizeze examene proprii de admitere, iar această pregătire este de asemenea prevăzută în textul legii.
Pregătirea profesorilor pentru a elabora subiecte pentru concursul propriu de admitere în situația în care nu se ocupă toate locurile prin reorganizarea concursului de admitere, locurile rămase se ocupă prin repartiție computerizată, în modul deja cunoscut.
Încă de la intrarea în vigoare a legii, înainte de vara anului 2024 când va fi posibil concursul de admitere în liceu, valabil pentru cei care încep clasa a șaptea acum, pentru elevii de clasa a opta este important de știut că prezenta lege prevede renunțarea la media din gimnaziu, medii care, din păcate, și-au pierdut relevanța. Deci încă pentru elevii din clasa a opta această regulă este valabilă, care vor începe clasa a opta.” – a spus ministrul Educației.
Noul examen de Bacalaureat
Elevii care încep clasa a IX a în anul școlar 2023-2024 vor susține examenul de bacaluareat cu următoarele probe:
A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.
B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;
C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;
D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.
Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;
b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;
c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;
Absolvenţi care au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală.
Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise și practice.
Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat!