Acordarea Bulgariei și României a statutului de membru cu drepturi depline al spațiului Schengen va aduce beneficii și pieței unice a UE, întrucât orice limitare a libertății de circulație în interiorul UE afectează competitivitatea UE și împiedică creșterea economică a acesteia.
Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat Consiliului Uniunii Europene să stabilească o dată definitivă pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre dintre Bulgaria, România și alte state membre ale spațiului Schengen până la sfârșitul acestui an.
Se preconizează că decizia finală va fi luată în cadrul reuniunii Consiliului UE Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie. Dacă decizia va fi adoptată, Bulgaria și România – singurele două state membre ale UE din Europa continentală care sunt incluse doar parțial în regimul Schengen fără frontiere – ar obține statutul de membru cu drepturi depline începând cu 1 ianuarie 2025.
Astfel, ele s-ar alătura celorlalte state membre ale UE care au aderat la Acordul Schengen și au eliminat toate controalele la frontierele dintre ele, permițând libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor.
Consiliul UE a eliminat doar controalele la frontierele interne aeriene și maritime ale României și Bulgariei, în martie 2024, în pofida faptului că, din 2011, Comisia Europeană a sprijinit în mod constant cele două țări să adere cu drepturi depline la spațiul Schengen. În cadrul unei reuniuni guvernamentale recente la nivel înalt, la Budapesta, Austria, Ungaria, Bulgaria și România au emis o declarație comună de sprijinire a integrării depline în spațiul Schengen a României și Bulgariei până la sfârșitul anului 2024.
„Așteptăm cu interes o soluție pozitivă și finală la 12 decembrie”, a declarat Mariya Mincheva, raportoarea avizului CESE pe tema „Costul neapartenenței la spațiul Schengen pentru piața unică/Bulgaria și România”, adoptat în sesiunea plenară a CESE din 4 decembrie.
În aviz, CESE a subliniat că Acordul Schengen este un factor-cheie pentru succesul economic al UE și că beneficiile statutului de membru al spațiului Schengen ar trebui extinse în mod egal la toți cetățenii UE. Bulgaria și România plătesc în prezent un preț economic, de mediu și politic ridicat pentru integrarea lor doar parțială în UE.
„Întreprinderile din cele două țări plătesc anual miliarde de euro din cauza costurilor logistice ridicate, a întârzierilor în livrarea de bunuri și echipamente și a creșterii costurilor aferente combustibilului și șoferilor. Prețurile mai mari se reflectă în costuri ridicate pentru consumatori. Există efecte negative asupra mediului, turismului și mobilității transfrontaliere a forței de muncă, pentru a menționa doar câteva dintre ele”, a declarat dna Mincheva.
Un studiu cuprinzător realizat de Institutul de Cercetare Economică al Academiei de Științe din Bulgaria arată că aderarea parțială a Bulgariei la spațiul Schengen duce la o pierdere medie anuală de peste 834 milioane EUR pentru economia bulgară. Această cifră reprezintă impactul direct, indirect și asupra mediului.
Chiar dacă nu există cifre comparabile pentru România, se estimează că întârzierile la frontierele terestre îi costă pe operatorii de transport 90 de milioane EUR, la care se adaugă pierderi de venit anuale de 2,32 de miliarde EUR.
Pe baza unor estimări prudente, emisiile anuale de carbon generate de controalele la frontieră în vigoare încă la frontierele dintre Ungaria-România, România-Bulgaria și Bulgaria-Grecia depășesc 46 000 de tone de CO2 pe an. Cantitatea este echivalentă cu cea a emisiilor anuale generate de consumul de energie electrică a aproximativ 28 000 de gospodării din UE.
Controalele greoaie la frontieră afectează, de asemenea, climatul de investiții, descurajând investițiile străine și agravând disparitățile economice dintre țările din Europa de Est și de Vest.
Includerea parțială a Bulgariei și României în spațiul Schengen are, de asemenea, repercusiuni politice semnificative, deoarece riscă să erodeze încrederea în instituțiile europene și să alimenteze euroscepticismul. De asemenea, CESE a susținut că aceasta subminează – mai degrabă decât sporește – securitatea UE.
CESE a subliniat că excluderea țărilor din regimul Schengen, ca de exemplu, reintroducere temporară a controalelor la frontiere, cum ar fi cele introduse recent de unele țări ale UE, afectează și funcționarea pieței unice a UE în ansamblu.
„Competitivitatea UE a devenit o prioritate politică urgentă, după cum au subliniat rapoartele recente ale lui Enrico Letta și Mario Draghi. Orice limitări ale libertății de circulație în cadrul pieței unice, inclusiv restricțiile tehnice privind rutele și transportul rutier, au un efect negativ asupra competitivității și creșterii economice a UE, împiedicând realizarea deplină a economiei sociale de piață, astfel cum se prevede în tratate”, se afirmă în aviz.
CESE a îndemnat Comisia Europeană să furnizeze periodic date fiabile privind impactul economic, social și de mediu al controalelor la frontieră legate de spațiul Schengen, inclusiv în ceea ce privește competitivitatea. Analizele și datele actuale privind efectele economice ale non-Schengenului asupra pieței unice sunt limitate. Comunicat de presă – Comitetul Economic și Social European( CESE).