I. În şedinţa din 16 martie 2023, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 56 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi de deputaţi neafiliaţi şi a constatat că dispoziţiile Legii privind reglementarea modalităţii de raportare a stocurilor la produsele agricole şi alimentare sunt constituţionale în raport de criticile formulate.
În esenţă, Curtea a reţinut că nu are competenţa să exercite un control de constituţionalitate asupra modului de redactare a expunerii de motive concepute de deputaţi, senatori sau Guvern, deoarece controlul de constituţionalitate vizează legea, şi nu opţiuni, dorinţe sau intenţii cuprinse în expunerea de motive a legii. Textul art.5 alin.(1) din legea criticată – care prevede că nerespectarea dispoziţiilor art.3 alin.(1), respectiv neîndeplinirea obligaţiei furnizării de date statistice de evidenţă a stocurilor de produse agricole şi alimentare, o singură dată pe lună, până în data de 15 a lunii pentru luna precedentă, către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă – întruneşte condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate circumscrise principiului legalităţii prevăzut de dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţie.
De asemenea, reglementarea modalităţii prin care se va realiza aplicarea măsurilor de centralizare a stocurilor de produse agricole şi alimentare şi, cu atât mai mult, stabilirea structurilor din cadrul ministerului însărcinate cu efectuarea centralizării constituie aspecte care nu ţin de reglementarea primară, ci de cea
secundară, prin acte administrative normative date în executarea legii.
Astfel, potrivit art.7 din legea criticată, în termen de 90 de zile de la data intrării sale în vigoare, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Finanţelor va aproba prin hotărâre, normele metodologice de aplicare a prevederilor legii. Totodată, legea criticată nu contravine libertăţii economice, deoarece aceasta se exercită în condiţiile legii, astfel cum stabileşte norma constituţională invocată, reglementarea modalităţii de raportare a stocurilor la produsele agricole şi alimentare constituind un obiectiv de interes general.
II. În aceeaşi şedinţă, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.31 alin.(3) fraza a treia din Legea nr.273/2004 privind procedura adopţiei sunt neconstituţionale.
În esenţă, Curtea a reţinut că, în cadrul procedurii de deschidere a adopţiei, părinţii fireşti ai copilului trebuie să beneficieze, ca orice parte a unei proceduri judiciare, de dreptul la apărare, drept fundamental, garantat de art.24 din Constituţie.
Prin urmare, diferenţa de tratament juridic cuprinsă de textul de lege criticat – potrivit căruia, în situaţia în care părinţii fireşti nu au putut fi găsiţi, citarea acestora se face prin publicitate, fără ca instanţa să dispună numirea unui curator dintre avocaţii baroului – nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă, instituind o discriminare sub aspectul dreptului la apărare, ceea ce contravine atât prevederilor art.16 alin.(1) din Constituţie, teza referitoare la interzicerea discriminării, cât şi prevederilor art.24 din Constituţie privind dreptul la apărare.
Întrucât în cauză este incidentă teza referitoare la interzicerea discriminării cuprinsă de art.16 alin.(1) din Constituţie, remediul constituţional specific, în ipoteza constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă – în cazul părinţilor fireşti care nu au putut fi găsiţi şi a căror citare se realizează prin publicitate – acordarea beneficiului constând în dispunerea de către instanţă a numirii unui curator dintre avocaţii baroului. De asemenea, în procedura de deschidere a adopţiei, pentru asigurarea dreptului efectiv la apărare al părinţilor fireşti care nu au putut fi găsiţi şi care au fost citaţi prin publicitate, legiuitorul ar fi trebuit să prevadă că remuneraţia cuvenită curatorului special se suportă din bugetul statului, această sumă neputând fi pusă în sarcina părinţilor fireşti – părţi în procedura de deschidere a adopţiei
Deciziile sunt definitive şi general obligatorii.
Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
III. De asemenea, Curtea Constituţională a amânat, pentru data de 20 aprilie 2023, obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art.15 alin. (1) şi (3) cu referire la sintagma „adunare generală” şi art.33 alin.(3) şi (4) din Legea tineretului, obiecţie formulată de Avocatul Poporului.
Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale