I. În şedinţa din 2 noiembrie 2022, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea art.56 ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice este neconstituţională.
În esenţă, Curtea a reţinut că legea criticată încalcă principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura şi condiţiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate (cine poate solicita modificarea limitelor, modul şi condiţiile în care se realizează), pe când forma adoptată de Camera Deputaţilor se referă tangenţial la această problemă, substanţa reglementării normative referindu-se la condiţiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecţia mediului înconjurător. Rezultă că substanţa legii, astfel cum a fost aprobată de cea dea doua Cameră, nu mai vizează modificarea limitelor ariilor naturale, ci regimul juridic al proiectelor hidroenergetice deja derulate în cadrul acestora, regim derogatoriu de la cel de drept comun.
Curtea a reţinut că, deşi nu există o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, există deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, acestea conţinând viziuni conceptuale diferite. În aceste condiţii, Curtea a constatat că legea criticată nu respectă principiul bicameralismului, fiind contrară art.61 alin.(2) şi art.75 din Constituţie.
II. În aceeaşi şedinţă, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi a constatat că dispoziţiile art.36 alin.(3) din Legea camerelor de comerţ din România nr.335/2007 sunt constituţionale în măsura în care reînnoirea mandatului de preşedinte şi vicepreşedinte al Camerei Naţionale pe o durată de 5 ani se raportează numai la un mandat anterior complet de 5 ani.
În esenţă, Curtea a statuat că textul criticat, potrivit căruia mandatul preşedintelui şi vicepreşedinţilor Camerei de Comerţ şi Industrie a României este de 5 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, consacră o soluţie legislativă incompletă, întrucât nu cuprinde dispoziţii referitoare la reînnoirea mandatului în ipoteza exercitării anterioare a unui rest de mandat. Această omisiune cu relevanţă constituţională lipseşte norma analizată de previzibilitate şi afectează securitatea raporturilor juridice civile. Exigenţele de calitate a legii nu permit destinatarului acesteia să ajungă la o interpretare subiectivă sau discreţionară a normei juridice. Acesta trebuie să se bazeze pe o normă juridică de calitate care să îi orienteze şi ghideze conduita socială. Constatându-se lipsa unei asemenea norme coroborat cu relevanţa constituţională a omisiunii legislative identificate, Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate sunt constituţionale numai în măsura în care reînnoirea mandatului de preşedinte şi vicepreşedinte al Camerei Naţionale are în vedere, pe de o parte, o alegere anterioară pe un mandat complet de 5 ani, iar, pe de altă parte, o nouă alegere pe un mandat complet de 5 ani.
– Deciziile sunt definitive şi general obligatorii.
Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale