Durata obişnuită a programului de lucru săptămânal al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din Uniunea Europeană a fost anul trecut de 36,1 ore, în medie, potrivit dstelor publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Potrivit acestor date, există diferenţe semnificative în rândul statelor membre. Astfel cel mai mare număr de ore lucrate într-o săptămână s-a înregistrat în Grecia (39,8 ore), România (39,5 ore), Polonia (39,3 ore) şi Bulgaria (39 ore).
În contrast, Ţările de Jos au cea mai scurtă săptămână de lucru (32,2 ore), urmate de Austria (33,6 ore) şi Germania (34 ore).
În 2023, activităţile economice din UE unde s-a înregistrat cea mai lungă săptămână de muncă au fost: agricultură, silvicultură şi pescuit (41,5 ore), minerit şi activităţi extractive (39,1 ore) şi construcţii (38,9 ore), iar cea mai scurtă săptămână de muncă se înregistra în activităţile în care angajatorii sunt gospodării (26,7 ore), educaţie (31,9 ore), arte, divertisment şi activităţi recreative (33 ore).
Și anul trecut am muncit mai mult decât majoritatea cetățenilor europeni. Media de lucru pentru țara noastră este de peste 2.000 de ore, dar cu toate acestea economia țării a încetinit la 2,2% în 2023, potrivit unei prognoze a Comisiei Europene. Consilierul în carieră Gabriel Chicioreanu a explicat, pentru „Adevărul“, de ce productivitatea la noi este sub media europeană, deși stăm foarte mult la serviciu.
Românii au muncit mai mult decât alți europeni anul trecut, mai exact suntem pe primul loc în Europa cu o medie de 2.029 de ore lucrate tot anul, arată datele publicate de instituția franceză Rexecode Institute. Asta și pentru că suntem printre țările cu cele mai multe ore de lucru pe săptămână, respectiv 40,2 ore, în timp ce media la nivel european este de 37,5 ore.
Totuși, cea mai lungă săptămână de lucru a fost în Grecia (41 ore de lucru), urmată de Polonia – cu 40,4 ore de lucru. Bulgarii împart cu românii locul trei în topul celor mai lungi săptămâni de lucru, cu 40,2 ore.