Premierul Ludovic Orban a mers în Prlament, la solicitarea PSD, pentru a prezenta stadiul elaborării bugetului de stat pe anul viitor şi a bugetului asigurărilor sociale.
“Domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, vă mărturisesc că, oarecum, mă surprinde această chemare tocmai din partea grupului parlamentar PSD, care a deținut guvernarea trei ani de zile după alegerile din 2016 și care s-a dovedit că a nesocotit reglementările legale privitoare la elaborarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.
Bugetul pentru anul 2017, un an postelectoral, a fost transmis de Guvernul Grindeanu în 31 ianuarie 2017, învestirea Guvernului Grindeanu având loc în data de 4 ianuarie. Bugetul pentru anul 2018 a fost transmis Parlamentului de Guvernul Tudose în 7 decembrie, în condițiile în care anul 2017 nu a fost un an electoral, iar bugetul pe anul 2019 a fost transmis Parlamentului spre dezbatere abia în februarie 2019.
În ceea ce privește reglementările legale, aici lucrurile sunt clare: în an electoral, cum este anul 2020, sigur că, probabil, unii dintre dumneavoastră nu vor ca alegerile să se organizeze în data de 6 decembrie; cu toate astea, alegerile parlamentare sunt programate să se desfășoare în data de 6 decembrie.
Deci, suntem în an electoral, iar obligația de depunere a proiectului Legii bugetului de stat este aceea ca Guvernul să depună proiectul de lege al bugetului de stat în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern.
Ca atare, sincer, sunt un pic nedumerit privitor la această chemare în fața Camerei Deputaților. Cu toate acestea, respect instituția Parlamentului, m-am prezentat și vă spun că, sigur, chiar dacă actualul Guvern nu are obligația de a prezenta Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat în fața Parlamentului spre dezbatere, întrucât suntem într-un an electoral, noi suntem în procedurile legale de întocmire a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat.
Fiecare ordonator principal de credit a transmis propunerile de buget, Ministerul Finanțelor desfășoară activitatea de pregătire a Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat; de asemenea, ne pregătim cu toate actele normative care sunt necesare pentru adoptarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, cu legea plafoanelor și cu alte legi.
Sigur că trebuie să vă mărturisesc că munca noastră este îngreunată de faptul că, din păcate, foarte multe legi adoptate de Parlament au generat cheltuieli suplimentare, fără să fie asigurate resursele financiare pentru a putea susține aceste cheltuieli. Este extrem de greu, mai ales într-un an de criză economică provocată de pandemia de coronavirus, să se adopte noi și noi acte normative care să genereze creșteri de cheltuieli fără să existe niciun fel de bază în veniturile bugetului.
Ce pot să vă spun este că în construcția bugetară pe care o pregătim, nu vom creşte taxele şi impozitele. Orice creştere de venituri pe care o vom include în construcţia bugetară va avea la bază creșterea economică, va avea la bază o mai bună colectare a taxelor și impozitelor, pe baza unei eficientizări a activității ANAF, a activității Ministerului Finanțelor, pe baza digitalizării activității de colectare a taxelor și impozitelor, de asemenea, pe baza lovirii evaziunii fiscale acolo unde ea există.
De asemenea, în construcția bugetară, evident, trebuie să ținem cont de cheltuielile care sunt prevăzute și vom asigura banii necesari pentru a susține creșterea pensiilor pe care am adoptat-o prin ordonanță de urgență. De asemenea, vom asigura resursele financiare necesare pentru a face față cheltuielilor de personal și cheltuielilor sociale.
Pe de altă parte, trebuie să țineți cont de două lucruri extrem de importante: România, pentru o dezvoltare economică rapidă, pentru o revenire rapidă din criza economică, are nevoie de investiții publice și trebuie să asigurăm toate resursele financiare necesare pentru a menține trendul de creștere a investițiilor publice pe care noi deja l-am stabilit prin Legea bugetului de stat pe 2020 și prin modul în care am susținut creșterea investițiilor.
De asemenea, trebuie să țineți cont că va trebui să includem în Legea bugetului de stat sumele necesare pentru cofinanțarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene, care vor crește și în 2021 și în 2022 și în 2023, pentru că noi am crescut absorbția fondurilor europene și, odată ce noi și noi proiecte cu finanțare europeană intră în execuție, va trebui să asigurăm resursele financiare pentru a putea cofinanța aceste proiecte care sunt finanțate din fonduri europene.
Şi gândiți-vă că, pe lângă regula „n+3” în care se vor derula proiectele care au fost începute în exercițiu 2014-2020, va trebui să asigurăm cofinanțare pentru toate proiectele de investiții pe care le vom realiza din Planul Național de Reziliență și Recuperare, de asemenea, pentru toate proiectele de investiții care vor începe având la bază finanțarea din bugetul Uniunii Europene 2021-2027.
Dezvoltarea României trebuie să aibă la bază alte politici economice decât politicile care au fost folosite până la instalarea guvernului pe care îl conduc. Creșterea artificială a unor categorii de venituri fără niciun fel de suport în realitate, creșterea cheltuielilor publice fără a asigura veniturile necesare, accentuarea dezechilibrelor macroeconomice, care a caracterizat politicile economice ale guvernărilor PSD, au afectat extrem de grav economia românească.
Toată construcția dezvoltării economice trebuie să aibă la bază resursele de care dispunem, resursele pe care le putem atrage și, mai ales, câteva principii extrem de importante, cum ar fi principiul echilibrului cheltuielilor publice, principiul echilibrului între tipurile de cheltuieli publice în care va trebui pus un accent și mai mare în continuare pe investițiile publice, care sunt cele care pot să asigure motorul de dezvoltare economică, alături de investițiile private.
Să nu aveți nicio emoție, domnilor deputați din partea PSD, că guvernul pe care îl conduc are capacitatea de a pune pe masa Parlamentului un buget realist, un buget care să aibă la bază fundamente economice reale, care să se bazeze pe indicatori economici reali și care să aibă capacitatea să genereze ceea ce își dorește fiecare român: creștere economică, dezvoltare, creșterea veniturilor pentru fiecare cetățean. Vă mulţumesc!”, a declarat Premierul Ludovoc Orban.