Adunarea Generală a judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti a decis miercuri ca toate dosarele aflate pe rolul acestei instanţe, cu excepţia cauzelor urgente, să fie amânate în intervalul 28 februarie – 7 martie, în semn de protest faţă de adoptarea de către Guvern a OUG 7 privind legile justiţiei.
Potrivit unui comunicat al Tribunalului Bucureşti, judecătorii solicită: abrogarea OUG 7; Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură neconstituţionalitatea a patru ordonanţe de urgenţă (OUG 77/2018, OUG 90/2018, OUG 92/2018 şi OUG 7/2019); redobândirea imediată de către CSM a caracterului veritabil de organism colegial şi sistarea emiterii unor comunicate de presă de către preşedintele Consiliului; încetarea atacurilor factorilor politici la adresa statului de drept şi a magistraţilor; simplificarea evaluării activităţii membrilor CSM şi a procedurii de revocare a acestora; suspendarea activităţii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie până la pronunţarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra măsurilor provizorii solicitate în dosarul C-127/19.
Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au adoptată o declaraţie de principiu în legătură cu situaţia cu care se confruntă în ultima perioadă sistemul judiciar, această declaraţie urmând a fi publicată la uşile sălilor de judecată şi pe site-ul instanţei.
Magistraţii au decis amânarea, în intervalul 28 februarie – 7 martie, a dosarelor aflate pe rolul completelor de judecată, cu excepţia cauzelor urgente, programul cu publicul şi programul şedinţelor de judecată urmând a se desfăşura normal.
În plus, s-a hotărât sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale referitoare la asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor, precum şi sesizarea CSM şi a Ministerului Justiţiei cu privire la necesitatea alocării unor resurse materiale şi umane adecvate desfăşurării în condiţii optime a activităţii judiciare la Tribunalul Bucureşti.
„Judecătorii Tribunalului Bucureşti arată că justiţia ca serviciu public nu poate funcţiona fără alocarea unui buget corespunzător menit să asigure justiţiabililor condiţii decente pentru derularea procedurilor judiciare. Magistraţii Tribunalului Bucureşti solicită Ministrului Justiţiei prezentarea unui răspuns asumat şi detaliat, până la data de 01.06.2019, dată fiind calitatea sa de autoritate cu iniţiativă legislativă şi ordonator principal de credite”, declară Tribunalul Bucureşti.
Magistraţii solicită şi abrogarea OUG 7/2019, cu excepţia reglementării privind accesul şi promovarea în profesie.
Declaraţia de principiu conţine următoarele prevederi:
„Ratificarea urgentă a Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniştrilor la data de 10 iulie 2013 şi care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicţii ale părţilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curţii Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale;
Luarea de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul suspendării imediate a punerii în aplicare a dispoziţiilor din legile justiţiei şi ordonanţele de urgenţă subsecvente criticate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO, revizuirea acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar, ţinând seama de aspectele învederate de entităţile menţionate;
Adoptarea de măsuri de natura celor menţionate anterior în scopul suspendării activităţii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie până la pronunţarea Preşedintelui Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra măsurilor provizorii solicitate în cauza C-127/19, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi revenirea provizorie la competenţa partajată a structurilor de parchet în funcţie de obiectul infracţiunilor (DNA în ceea ce priveşte corupţia, DIICOT în ceea ce priveşte crima organizată, parchetele nespecializate în ceea ce priveşte infracţiunile de drept comun etc.), astfel încât să se respecte sistemul limitărilor şi al echilibrelor („checks and balances”), specific oricărui stat democratic;
Iniţierea procedurilor legislative de către titularii în drept, în vederea modificării Legii nr. 90/2001 pentru condiţionarea expresă şi imperativă a dreptului Guvernului de a legifera prin ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor justiţiei şi al tuturor legilor organice privind sistemul judiciar, după obţinerea avizului conform din partea Consiliului Superior al Magistraturii sau după acordarea unui termen rezonabil în vederea emiterii acestuia;
Efectuarea tuturor demersurilor legale de către instituţia Avocatului Poporului în scopul sesizării Curţii Constituţionale cu privire la dispoziţiile OUG 77/2018, OUG 90/2018, OUG 92/2018 şi OUG 7/2019, rolul său trebuind să fie extrem de activ în apărarea statului de drept, deci şi a angajamentelor internaţionale luate în acest sens de Statul român, aşa cum a învederat Comisia de la Veneţia;
Respectarea competenţelor şi a rolului fiecărei Secţii a Consiliului Superior al Magistraturii şi implicarea Plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituţiei, redobândirea imediată de Consiliul Superior al Magistraturii a caracterului veritabil de organism colegial şi sistarea emiterii unorcomunicate de presă de către preşedintele CSM sau de către grupuri de membri, de natură a facilita preluarea mesajului de o parte a mass-media ca provenind de la instituţia însăşi;
Încetarea imediată a atacurilor factorilor politici sau asociaţi la adresa statului de drept şi a statutului judecătorilor şi procurorilor din România, încetarea acţiunilor care intimidează judecătorii şi procurorii şi afectează independenţa justiţiei;
Îndeplinirea cu celeritate de către Consiliul Superior al Magistraturii a atribuţiei de a adopta măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat tuturor magistraţilor;
Implementarea unor criterii de evaluare anuală, de corpul magistraţilor, a activităţii curente desfăşurate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi revizuirea procedurii de revocare a acestora, prin simplificarea acesteia şi eliminarea competenţelor Inspecţiei Judiciare în procedura de revocare”.