Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat luni, 18 octombrie 2021, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE / Consiliul Afaceri Externe (CAE), care s-a desfăşurat la Luxemburg.
Agenda discuţiilor acestei reuniuni CAE a inclus, ca subiecte principale, Parteneriatul Estic, inclusiv din perspectiva rezultatelor Summitului PaE, care va avea loc la 15 decembrie 2021, relaţiile Uniunii Europene cu statele din regiunea Golfului, situaţia din Etiopia şi din Nicaragua. Totodată, la capitolul „Aspecte curente”, au fost abordate subiecte de interes precum situaţia din Afganistan, Tunisia, Balcanii de Vest, diplomaţia climatică, dosarul cipriot, situaţia din Belarus, Libia şi Mali.
De asemenea, în marja CAE, ministrul român de externe a participat la un mic dejun de lucru al miniştrilor europeni de externe cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush, organizat la iniţiativa Greciei.
Ministrul Bogdan Aurescu a ridicat totodată în discuţie situaţia crizei gazului din Republica Moldova şi a solicitat sprijinul consistent şi rapid al instituţiilor europene şi al statelor membre pentru depăşirea acesteia.
În ceea ce priveşte Parteneriatul Estic (PaE), ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanţa organizării Summit-ului Parteneriatului Estic din 15 decembrie 2021, în condiţiile în care ultima reuniune la nivel înalt în acest format a avut loc în urmă cu patru ani, iar aşteptările partenerilor sunt mari. Astfel, ministrul român de externe a subliniat importanţa strategică a reuniunii şi a reliefat necesitatea transmiterii unui semnal politic puternic de susţinere de către UE a statelor participante la PaE, prin crearea unei viziuni strategice pe termen lung asupra evoluţiei Parteneriatului Estic, respectiv adoptarea unor obiective ambiţioase de dezvoltare pentru perioada post-2020, care să fie reflectate corespunzător într-o declaraţie a Summit-ului. De asemenea, ministrul Aurescu a subliniat importanţa susţinerii politice a perspectivei aderării la UE a statelor PaE.
În context, ministrul de externe Bogdan Aurescu a arătat că această viziune ar trebui să aibă în vedere trei priorităţi: (1) consolidarea angajamentului european faţă de Partenerii Estici, inclusiv sprijin cu expertiză şi asistenţă financiară pentru susţinerea reformelor structurale, (2) asigurarea de stimulente bazate pe performanţă şi încurajarea unei cooperări aprofundate cu statele asociate (Republica Moldova, Georgia şi Ucraina), fără prejudicierea caracterului incluziv al Parteneriatului Estic, respectiv (3) o implicare mai activă a UE în sprijinirea eforturilor statelor PaE de combatere a ameninţărilor hibride şi pentru soluţionarea paşnică şi durabilă a conflictelor prelungite din regiune, având în vedere existenţa acestora pe teritoriul a cinci din şase state partenere. După cum este ştiut, problematica acestor conflicte prelungite a fost inclusă pe agenda CAE la iniţiativa ministrului Bogdan Aurescu, susţinut de alţi 10 omologi, având loc de asemenea un turneu regional în luna iunie în Caucazul de Sud al miniştrilor român, austriac şi lituanian în implementarea celor decise în cadrul CAE informal din mai din Portugalia, respectiv fiind propuse de către ministrul Aurescu o serie de măsuri de follow-up.
Din această perspectivă, ministrul Aurescu a reiterat că este necesară dezvoltarea unei dimensiuni de cooperare şi dialog ale UE pe teme de securitate cu statele PaE.
Cu prilejul reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a atras atenţia cu prioritate asupra situaţiei din Republica Moldova privind criza gazului, determinată de schimbarea de către Rusia a condiţiilor de vânzare a acestuia. În acest context, a subliniat necesitatea urgentă ca instituţiile UE şi statele membre să se implice activ în susţinerea acestei ţări şi în identificarea unor soluţii pentru asigurarea necesarului de gaze naturale, inclusiv prin mobilizarea de expertiză şi resurse financiare. A evidenţiat că România este deplin angajată în susţinerea Republicii Moldova, punctând faptul că rezolvarea crizei este necesară pentru a permite guvernului de la Chişinău să se concentreze pe implementarea programului amplu de reforme la care s-a angajat în urma alegerilor din luna iulie.
În cadrul dezbaterii privind relaţiile UE cu statele din regiunea Golfului, ministrul Bogdan Aurescu a salutat ritmul susţinut din ultima perioadă al discuţiilor dintre actorii-cheie din regiune, ca semnale clare ale acestora de a relua dialogul şi de a depăşi diferendele bilaterale şi regionale, subliniind că aceste tendinţe trebuie încurajate şi susţinute în continuare.
Ministrul Bogdan Aurescu a salutat vizita recentă în regiune a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, ca semn al unui angajament mai puternic al UE faţă de partenerii din Golf în ceea ce priveşte contribuţia comună la stabilitatea regională. A arătat, de asemenea, că siguranţa traficului maritim în Marea Roşie şi Golful Persic este de o importanţă deosebită pentru securitatea regiunii şi a evocat atacul comis împotriva navei comerciale Mercer Street, la 29 iulie, când un cetăţean român şi unul britanic au fost ucişi, subliniind faptul că e nevoie de acţiuni politice şi diplomatice prompte şi hotărâte în aşa fel încât astfel de incidente să fie prevenite în viitor. Din această perspectivă, şeful diplomaţiei române a exprimat sprijin pentru iniţiativele UE de îmbunătăţire a siguranţei şi securităţii maritime în zona Golfului.
Ministrul român de externe a subliniat, de asemenea, necesitatea intensificării dialogului politico-diplomatic şi identificării unor proiecte de acţiune comună între UE şi statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului privind criza din Afganistan, problemele migraţiei şi combaterii terorismului.
În cadrul discuţiei pe tema situaţiei din Etiopia, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat îngrijorarea României faţă de deteriorarea situaţiei umanitare, accesul ajutorului internaţional pentru persoanele vulnerabile trebuind asigurat fără restricţii, precum şi faţă de decizia autorităţilor etiopiene de a expulza şapte membri ai personalului ONU din această ţară. A reiterat sprijinul României pentru declaraţia Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, în numele UE, prin care se solicită autorităţilor etiopiene revenirea asupra deciziei de expulzare, precum şi pentru impunerea de sancţiuni UE în conexiune cu situaţia din regiunea Tigray, care să nu afecteze însă populaţia civilă.
Nu în ultimul rând, în cadrul mic-dejunului de lucru cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush, ministrul român de externe a subliniat importanţa implementării stricte a acordului de încetare a focului, respectiv a planului de acţiune de la Geneva privind retragerea mercenarilor, luptătorilor străini şi forţelor străine, ca precondiţii pentru o bună pregătire a alegerilor planificate pentru luna decembrie. A susţinut ideea unui mecanism de monitorizare a retragerii mercenarilor, luptătorilor străini şi forţelor străine.
De asemenea, a subliniat contribuţia crescută a României la Operaţiunea Eunavfor Med Irini.