Dobânzile la creditele în lei sunt compuse din mai multe elemente aparent tehnice — ROBOR, IRCC, marje fixe ale băncilor — dar, în realitate, ele dictează gradul de accesibilitate al unui credit și, prin asta, pot tempera sau accelera creșterea imobiliară. În acest articol vom detalia cum funcționează acești indicatori, care este rolul BNR și cum se reflectă toate acestea în costul real al unui credit ipotecar în 2026.
Rolul BNR și al ratei de politică monetară
Banca Națională a României (BNR) este “afară, în fundal”, instituția care reglează fluxul de bani și costul banilor între bănci. Unul dintre instrumentele pe care le folosește este rata de politică monetară (dobânda de referință), care este rata la care băncile se pot împrumuta de la banca centrală sau la care pot plasa exces de lichiditate.
Dacă BNR majorează rata de referință, costul finanțării între bănci crește — ceea ce “urcă” dobânzile interbancare (ROBOR).
Dacă BNR reduce rata de referință, costul banilor scade și se propagă spre creditele acordate populației (în special cele variabile).
BNR mai poate interveni prin operațiuni de absorbție/ injectare de lichidități, cereri de rezerve minime etc., toate acestea având impact asupra dobânzilor de piață.
Astfel, deciziile BNR sunt un element-cheie care influențează cum evoluează dobânzile pe piața bancară și, indirect, costul împrumuturilor pentru populație.
Ce este ROBOR și cum funcționa înainte
ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) este rata la care băncile comerciale își împrumută lei între ele pentru scadențe scurte (1 lună, 3 luni, 6 luni etc.)
Se calculează zilnic, ca o medie a cotărilor oferite de mai multe bănci, după eliminarea extremelor.
Până în 2019 (în esență), multe credite ipotecare în lei cu dobândă variabilă erau legate de ROBOR (de exemplu, “ROBOR 3 luni + marjă fixă”).
Dar ROBOR are câteva probleme:
Este sensibil la fluctuațiile lichidității în sistemul bancar: dacă băncile au nevoie urgent de cash, ROBOR poate urca brusc.
Poate fi influențabil (prin strategii de piață sau manipulare), deoarece depinde de cotările băncilor.
Este mai volatil pe termen scurt și poate genera surprize neplăcute pentru debitori.
Aceste dezavantaje au fost parte din motivația creării unui indice alternativ mai stabil pentru creditele adresate populației.
Ce este IRCC și cum funcționează astăzi
IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) a fost introdus prin OUG 19/2019 pentru a înlocui treptat ROBOR în contractele de creditare ale persoanelor fizice.
Scopul: să ofere un indice mai predictibil și mai tangibil, bazat pe tranzacții reale între bănci.
Calculul IRCC
Se colectează valorile zilnice ale ratei medii a tranzacțiilor interbancare în lei pentru ziua respectivă (indicele zilnic).
La finalul fiecărui trimestru se face media aritmetică a valorilor zilnice din acel trimestru — aceasta devine valoarea IRCC trimestrial.
IRCC trimestrial se aplică în contractele de credit variabil pentru perioada următoare (trimestrul următor).
De exemplu, valoarea IRCC pentru trimestrul 2025T2 este de 6,06 % (valoarea maximă înregistrată până acum) .
Se prefigurează că IRCC aplicabil de la 1 ianuarie 2026 (calculat pentru trimestrul T3 2025) va fi în jur de 5,68 %.
Avantajul IRCC: fiind bazat pe tranzacții reale interbancare, este mai transparent și mai puțin “subiect” la manipulări prin cotări artificiale comparative cu ROBOR.
Limitări și riscuri
IRCC reacționează cu întârziere (se actualizează trimestrial), ceea ce înseamnă că debitorii nu simt imediat schimbările de pe piață.
În perioade cu volatilitate mare și creșteri rapide ale costului banului, IRCC poate “rămâne în urmă” neașteptat.
Dacă media tranzacțiilor interbancare crește mult (din cauza presiunilor inflaționiste, deficitului de lichiditate etc.), IRCC va tinde să urce.
Comparativ: ROBOR vs IRCC – avantaje și dezavantaje
| Caracteristică | ROBOR | IRCC |
|---|---|---|
| Volatilitate | Ridicată, reacționează rapid | Mai stabil, reacționează trimestrial |
| Sensibil la lichiditate interbancară | Foarte sensibil | Reflectă costul real al tranzacțiilor |
| Risc de manipulare | Mai mare datorită dependenței de cotările băncilor | Mai redus, bazat pe date efective |
| Perioadă de ajustare | Frecventă (lunar sau trimestrial) | Trimestrial |
| Impact pentru debitor | Rate care pot oscila rapid | Modificări mai temperate, dar întârziate |
În general, comparativ cu ROBOR, IRCC oferă un echilibru între stabilitate și referință realistă — elemente utile într-o perioadă în care dobânzile sunt ridicate și incertitudinile macroeconomice sunt mari.
Cum influențează toate acestea costul efectiv al creditului ipotecar
Un credit ipotecar variabil în lei este structurat în mod standard astfel:
Dobânda = Indice de referință (ROBOR sau IRCC) + marjă fixă (ex: 2,5-3,5 %)
Marja fixă rămâne constantă pe durata contractului, iar indicele de referință se modifică la intervalele specificate (trimestrial sau la scadența indicelui).
Când indicele crește, rata totală crește și rata lunară crește. Exemplu:
Dacă IRCC = 6,06 % + marja bancii 2,5 %, dobânda totală devine 8,56 %.
Dacă IRCC crește la 7 %, dobânda totală ar deveni 9,5 %. Această variație se reflectă direct în rată, pentru întreaga perioadă rămasă.
Prin urmare:
Un indice mare (ca 6 %+) susține rate lunare ridicate.
Debitorii au o marjă de siguranță redusă — orice creștere a venitului trebuie să acopere majorarea ratei.
În scenarii pesimiste (inflație, presiuni monetare), ratele pot deveni foarte împovărătoare.
Băncile, la rândul lor, pot înăspri criteriile pentru acordarea de credite — cerând avans mai mare sau venituri mai stabile.
Previziuni pentru 2026 și scenarii de risc
În 2026 ne putem aștepta la un mediu în care:
IRCC va rămâne relativ ridicat (în jur de 5,5-6 %) din motive legate de inflație persistente și presiuni pe piața monetară.
BNR va fi precaută în relaxarea ratei de politică monetară, în special dacă inflația nu cedează ușor.
Volatilitatea interbancară poate genera oscilații puternice în ROBOR, mai ales pe scadențe scurte.
Pentru debitori, orice contract care este “sensibil” la indice trebuie testat pe scenarii adverse (creștere de 1-2 puncte procentuale față de estimare).
Soluțiile cu dobândă fixă sau solide tamponuri financiare vor deveni mai atractive ca protecție împotriva riscurilor.
Indicatorii ROBOR și IRCC, împreună cu deciziile BNR, nu sunt doar formule abstracte: ei determină cât de mult plătești pentru credit. În contextul în care IRCC a atins niveluri record (6,06 %) și dobânzile interbancare (ROBOR) sunt ridicate, costurile creditului ipotecar devin un element decisiv pentru viabilitatea oricărei investiții imobiliare.
În articolul 3 vom trece la partea practică: vom estima ce înseamnă toate acestea pentru cineva care vrea să ia un credit imobiliar în 2026 — cum se structurează ratele, ce rol are avansul și de ce un avans mic poate face un credit să devină riscant.
Citește și prima parte- Cum alimentează creditele ipotecare creșterea prețurilor la apartamente în România