23 august 1939 – Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului şi a tuturor regimurilor totalitare şi autoritare
– 83 de ani de la momentul Pactului de neagresiune sovieto-german, semnat la Moscova, la 23 august 1939;
– Pactul Ribbentrop-Molotov a constituit începutul unei alianţe politice şi militare între cele două state totalitare, care a durat până la 21 iunie 1941;
– În semn de omagiu, IICCMER va depune o coroană de flori în memoria victimelor regimurilor totalitare, marţi, 23 august, în incinta Închisorii de la Râmnicu Sărat – una dintre cele mai odioase închisori comuniste.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc aduce un pios omagiu sacrificiului făcut de milioanele de victime ale totalitarismelor europene şi îşi exprimă, încă o dată, hotărârea de se opune cu toate mijloacele legale şi intelectuale, care îi stau la dispoziţie, oricăror încercări de ocultare sau de relativizare a efectelor dramatice ale acestor regimuri, în orice formă s-ar petrece acestea. IICCMER acordă o importanţă egală educării tinerelor generaţii, în spiritul conştientizării crimelor comise de regimurile totalitare, considerând că doar astfel, democraţia şi libertatea pot fi pe deplin înţelese şi preţuite.
Mâine, 23 august, se împlinesc 83 de ani de la momentul Pactului de neagresiune sovieto-german, semnat la Moscova, la 23 august 1939, între ministrul sovietic de externe, Veaceslav Molotov, şi cel german, Joachim von Ribbentrop, în prezenţa liderului de atunci al Uniunii Sovietice, Iosif Stalin, arătând astfel lumii similaritatea mijloacelor de acţiune politică ale celor două regimuri, esenţa lor profund inumană.
„Ziua de mâine ar trebui să fie una profund conştientizată de fiecare cetăţean al Europei, dar şi de către poporul român care a trăit sub conducerea unui regim totalitar vreme de zeci de ani. Suferinţele inimaginabile prin care au trecut milioane de oameni nu trebuie să se mai repete niciodată. Aşadar, ziua de mâine, dincolo de compasiune şi omagiu, este despre conştientizarea răului şi efortul fiecărui cetăţean european pentru ca ce s-a întâmplat în urmă cu 83 de ani să nu mai fie vreodată repetabil. Zilele acestea organizăm la Râmnicu Sărat cea de-a XIV-a ediţie a Universităţii de Vară, pe care am denumit-o ,,Pedagogia Memoriei şi Datoria Neuitării”, tocmai pentru că insistăm asupra educaţiei tinerilor cu privire la ororile petrecute în perioada regimului comunist şi să le oferim anticorpii intelectuali atât de necesari pentru continuarea democraţiei, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Tot la Râmnicu Sărat vom face lansarea Documentului Programatic referitor la Promovarea Politicilor Memoriei despre Regimul Comunist prin Centrul Educaţional privind Comunismul în România” – a declarat prof. univ.dr. Daniel Şandru, Preşedintele IICCMER.
Menit să reglementeze diferenţele teritoriale dintre cele două state, de unde şi adăugarea unui protocol secret prin care se prevedea împărţirea Europei Centrale şi de Sud-Est între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, Pactul Ribbentrop-Molotov, aşa cum a fost cunoscut de posteritate, a constituit începutul unei alianţe politice şi militare între cele două state totalitare, care a durat până la 21 iunie 1941. Alianţa între Hitler şi Stalin nu doar că a dus la o serie de rapturi teritoriale, comise de URSS, dar mai ales a dat un imbold hotărâtor atacului Germaniei naziste asupra Poloniei, moment care a însemnat începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Deplina compatibilitate ideologică şi politică a celor doi dictatori a alimentat direct ideea nazistă a distrugerii evreilor din Europa, constituind totodată şi începutul strategiei staliniste de eradicare a elitelor anticomuniste din teritoriile şi ţările aflate în sfera de interes sovietică.
În condiţiile agresiunii ruseşti asupra Ucrainei, pe care Moscova o justifică printr-un apel continuu la trecutul totalitar, Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare capătă semnificaţii de o actualitate stringentă. Absenţa unei înţelegeri critice a trecutului comunist, aşa cum s-a petrecut în toate celelalte foste ţări care au intrat cândva în sfera de influenţă sovietică sau în componenţa URSS, arată că în Rusia, ororile secolului al XX-lea nu au fost pe deplin înţelese şi asumate de către urmaşii celor care le-au comis.
Despre IICCMER: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este o structură guvernamentală înfiinţată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea şi analizarea din punct de vedere ştiinţific a perioadei totalitare şi a consecinţelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea şi implementarea unor instrumente educaţionale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile şi drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva şi publica documente referitoare la memoria exilului românesc.