Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis joi, 8 decembrie 2022, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate,
CERERE DE REEXAMINARE asupra
Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate
La data de 19 noiembrie 2022, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate (PL-x nr. 264/2017).
Legea transmisă la promulgare are ca obiect de reglementare modificarea și completarea cadrului legal privind procedura de înființare, atribuțiile, finanțarea și personalul centrelor comunitare „Românii de Pretutindeni”.
Prin raportare la conținutul normativ al legii, pentru asigurarea standardelor de claritate, previzibilitate și calitate a legii, apreciem necesară reexaminarea de către Parlament a unor dispoziții din legea transmisă la promulgare.
La art. I pct. 3 din legea supusă reexaminării se modifică art. 3 din Legea nr. 86/2016 astfel: „Art. 3 – (1) D.R.P., cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, denumit în continuare M.A.E., înființează centrele comunitare românești, pe baza acordurilor internaționale încheiate în acest sens cu statul de reședință. D.R.P., cu avizul M.A.E., propune înființarea centrelor comunitare, pe baza solicitărilor primite conform art. 2 alin. (3) lit. a) sau din proprie inițiativă, cu avizul M.A.E., conform art. 2 alin. (3) lit. b), zonele și numărul de centre comunitare care pot fi înființate într-un stat terț în funcție de următorii factori: a) distanța mare față de misiuni diplomatice, oficii consulare ori institute culturale românești, care îngreunează accesul la o prezență instituțională românească; b) numărul de români din regiunea în care va funcționa centrul comunitar românesc (…)”.
Având în vedere că, în conținutul modificat al art. 3 alin. (1) din Legea nr. 86/2016, se face referire la „centre comunitare care pot fi înființate într-un stat terț”, pentru un plus de claritate în privința sferei de aplicare a legii, apreciem necesară clarificarea sintagmei „stat terț”, întrucât, în accepțiunea dreptului Uniunii Europene, sintagma „stat terț” se referă la statele non-UE sau aparținând Spațiului Economic European (SEE).
Potrivit art. I pct. 3, cu referire la art. 3 alin. (3) din Legea nr. 86/2016: „(3) Centrele comunitare în străinătate își desfășoară activitatea în colaborare cu misiunile diplomatice și, după caz, cu oficiile consulare din țările respective”. În același timp, potrivit art. I pct. 5 cu referire la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 86/2016: „Art. 5. – (1) Centrele comunitare românești nu au personalitate juridică și funcționează în cadrul D.R.P. Atribuțiile centrelor comunitare vor fi reglementate prin acordurile internaționale menționate la art. 3 alin. (1)”. Având în vedere aceste reglementări, apreciem necesară o minimă detaliere a modului de derulare a raporturilor funcționale ale centrelor comunitare cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (D.R.P.) și a aspectelor privind autonomia funcțională a acestora.
Potrivit art. I pct. 6 din legea supusă reexaminării, art. 6 din Legea nr. 86/2016 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 6. – (1) Centrele comunitare românești în străinătate sunt conduse de câte un director, numit și eliberat din funcție de către conducerea instituției, cu avizul M.A.E., director care a susținut un concurs în cadrul D.R.P. și are reședința sau domiciliul de cel puțin 1 an în zona în care își va exercita mandatul din statul respectiv.
Pe durata exercitării mandatului, directorul centrului comunitar românesc în străinătate este salarizat la nivelul funcției de ministru-consilier, conform legislației referitoare la plata personalului trimis în misiune permanentă în străinătate. (2) Pe perioada exercitării funcției de director al centrului comunitar românesc, persoanei care ocupă această funcție i se suspendă de drept raportul de serviciu/contractul individual de muncă, în condițiile legii; (3) D.R.P., pentru centrele comunitare românești, poate contracta personal pe plan local, cu respectarea legislației statului de reședință și a dispozițiilor acordului în baza căruia funcționează, personal din rândul membrilor comunității românești din statul respectiv, printr-o procedură aprobată prin ordin al conducerii. (4) Personalul contractat pe plan local din rândul comunităților românești, pe perioada în care desfășoară activitatea în cadrul centrului comunitar, beneficiază de o indemnizație în moneda statului în care își desfășoară activitatea, stabilită până la limita salariului de bază, în care este inclusă gradația aferentă tranșei de vechime în muncă la nivel maxim pentru funcția de consilier diplomatic (…)”.
Scopul înființării centrelor comunitare este cel de a asigura un cadru pentru o bună reprezentativitate a românilor din afara granițelor țării la nivel de comunitate, precum și coeziunea în aceste comunități. Din această perspectivă, apreciem utilă reevaluarea cerinței stabilite pentru ocuparea funcției de director al centrului comunitar, cea de a avea reședința sau domiciliul de minimum un an în zona în care își va exercita mandatul și a măsurii în care aceasta este suficientă pentru o bună cunoaștere a nevoilor respectivelor comunități românești în străinătate.
De asemenea, la art. 6 alin. (1) se prevede că centrele comunitare românești în străinătate sunt conduse de câte un director, numit și eliberat din funcție de către conducerea instituției, cu avizul M.A.E., director care a susținut un concurs în cadrul D.R.P. Prin raportare la această normă, apreciem că este neclar dacă directorul centrului provine doar din rândul personalului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, susținând anterior concursul în cadrul instituției, sau dacă norma se referă la concursul ce va fi susținut exclusiv în vederea ocupării postului de director al centrului comunitar.
În ceea ce privește salarizarea directorului centrului comunitar românesc în străinătate, aceasta este stabilită prin raportare „la nivelul funcției de ministru-consilier”. Apreciem că este necesară reanalizarea soluției legislative întrucât, prin trimiterea generală și la legislația referitoare la plata personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, devine neclar în ce măsură vor fi aplicabile și dispozițiile referitoare la nivelul de salarizare stabilit în funcție de vechimea care poate fi echivalată.
Totodată, având în vedere că art. 6 alin. (3) stipulează expres că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni poate contracta personal pe plan local, cu respectarea legislației statului de reședință și a dispozițiilor Acordului în baza căruia funcționează Centrul comunitar românesc, salarizarea personalului contractat pe plan local se va realiza tot în acord cu legislația statului de reședință. Prin urmare, considerăm că nu se justifică în conținutul art. 6 alin. (4) raportarea la legislația română privind salarizarea și la cea privind plata personalului trimis în misiune în străinătate. De asemenea, având în vedere că, potrivit art. I pct. 7 din legea supusă reexaminării, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni stabilește normele metodologice de aplicare a legii în termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare, considerăm că este necesară analiza oportunității includerii procedurii prevăzute de art. 6 alin. (3), respectiv procedura de contractare a personalului pe plan local în cuprinsul normelor metodologice.
În plus, întrucât art. 6 alin. (4) din legea supusă reexaminării a fost modificat în Camera decizională și având în vedere impactul financiar al noii soluții legislative, era necesară solicitarea fișei financiare actualizate pentru proiectul de lege.
În ceea ce privește Anexa legii supuse reexaminării stabilită de art. I pct. 8, care cuprinde „Cererea privind înregistrarea la misiunea diplomatică și solicitarea de înființare a unui Centru Comunitar «Românii de Pretutindeni»”, menționăm că cetățenii români aflați în străinătate se înregistrează la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României prin Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetățeni (SIMISC), în conformitate cu prevederile art. 65 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară.
Această înregistrare reprezintă, în esență, îndeplinirea obligației stabilite la art. 5 lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, potrivit căreia: „Pe perioada șederii lor în străinătate, cetățenii români au următoarele obligații: (…) d) în cazul stabilirii reședinței sau a domiciliului în străinătate, să informeze cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României”.
Față de cele de mai sus, apreciem necesară corelarea conținutului Anexei cu dispozițiile anterior menționate și reevaluarea acestuia în raport cu obiectul de reglementare al legii supuse reexaminării.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
Departamentul Comunicare Publică