Autorităţile din Australia au anunţat luni retragerea camerelor de supraveghere chinezeşti din birourile câtorva zeci de lideri politici, relatează AFP.
Cu câteva zile în urmă, Ministerul Apărării de la Canberra luase o măsură similară, din motive de securitate.
Cel puţin 913 camere de supraveghere produse în China au fost instalate în peste 250 de clădiri guvernamentale, inclusiv în Ministerul Apărării, arată date publicate săptămâna trecută. Ministrul apărării, Richard Marles, a informat atunci Radioteleviziunea publică ABC că toate aparatele respective vor fi retrase din instituţia pe care o conduce, pentru „a ne asigura că instalaţiile noastre sunt complet securizate”.
Oficiali din Ministerul de Finanţe au confirmat că în birourile unor oficiali politici fuseseră instalate 65 de camere de supraveghere de tipul respectiv. Ministerul a anunţat că le-a înlocuit treptat, însă au mai rămas circa 40, care urmează să fie de asemenea schimbate până în aprilie.
Iniţiative similare au existat deja în SUA şi în Regatul Unit, unde s-au luat măsuri pentru a împiedica instalarea de camere de supraveghere chinezeşti în locuri sensibile din clădirile guvernamentale. Washingtonul şi Londra şi-au exprimat temerea că ar putea avea loc scurgeri de informaţii dacă firmele chinezeşti care au furnizat camerele vor fi obligate să îşi pună datele la dispoziţia serviciilor de informaţii de la Beijing.
Producătoarele camerelor sunt companiile Hikvision şi Dahua, ambele aflate pe lista neagră a Statelor Unite. Departamentul american al Comerţului a afirmat că firmele respective au participat la monitorizarea minorităţii uigure din provincia Xinjiang din nord-vestul Chinei. SUA au interzis importul produselor lor din noiembrie 2020, pe motiv că există „un risc inacceptabil pentru securitatea naţională”.
Hikvision a respins acuzaţiile şi a comunicat agenţiei France Presse că aparatele sale sunt „în conformitate cu toate legile şi reglementările australiene aplicabile şi fac obiectul unor obligaţii stricte în privinţa securităţii”.
Decizia Ministerului Apărării din Australia a provocat o reacţie din partea Beijingului, care a acuzat Canberra că „îşi foloseşte necorespunzător puterea naţională pentru a discrimina şi reprima firmele chinezeşti”.