Pentru a celebra Naşterea Domnului, Romfilatelia a pregătit, ca în fiecare an, emisiunea cu tematica „Crăciun”, alcătuită din două timbre, o coliţă dantelată, un plic „prima zi” şi un produs special cu timbru de argint, realizat în tiraj limitat. Emisiunea „Crăciun 2023” va fi introdusă în circulaţie joi, 23 noiembrie.
Marca poştală cu valoarea nominală de 3,10 lei reproduce imaginea unei icoane având ca temă Naşterea Domnului, iar cea cu valoarea nominală de 12 lei, imaginea unei icoane având ca subiect Buna Vestire. Marca poştală, cu valoarea nominală de 35 lei, a coliţei filatelice dantelate, reproduce imaginea unei icoane ferecate în argint având ca subiect Fecioara cu pruncul.
Crăciunul sau Naşterea Domnului (naşterea lui Iisus Hristos) este o mare sărbătoare creştină celebrată la 25 decembrie (după Stil nou, în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (după Stil vechi, în calendarul Iulian), în fiecare an. Sărbătoarea face parte din cele 12 praznice împărăteşti ale bisericii de rit bizantin. Crăciunul este declarat şi sărbătoarea legală în anumite ţări unde creştinii sunt majoritari.
Începutul secolului XX înscrie Crăciunul şi ca o sărbătoare laică, celebrată atât de creştini cât şi de necreştini ca un prilej de schimb de cadouri, sau pentru copii al „darurilor de la Moş Crăciun”.
Crăciunul a început să fie serbat de către creştini pe 25 decembrie, după cel puţin trei secole de la începuturile misiunii de evanghelizare, a apostolilor, anume în secolul al IV-lea în Vest şi începând cu cel de-al V-lea secol în Est. Iniţial sărbătoarea naşterii lui Hristos era celebrată pe 6 ianuarie, pornind de la viziunea că „Iisus S-a arătat ca Fiul lui Dumnezeu, la botez.”
O sărbătoare, populară la Roma, celebra pe 25 decembrie naşterea Soarelui neînvins (Nati, Deus Sol Invictus), ca simbol al renaşterii soarelui şi alungării iernii. S-a convenit astfel că există frecvente analogii între renaşterea Soarelui şi naşterea lui Hristos (Hristos este „Lumina Lumii”).
Imaginile reproduse pe mărcile poştale ale emisiunii „Crăciun 2023”, aparţin unor icoane din patrimoniul Bisericii „Sfântul Mina Vergu” din Bucureşti, zidită în anul 1725 de către boierul Vergu şi Ancuţa Doamna.
Se crede că Domniţa Ancuţa ar fi fost fiica lui Constantin Vodă Brâncoveanu, căsătorită cu Ianache Văcărescu.
Cutremurele şi incendiile au adus mari stricăciuni zidirii ceea ce a impus mai multe reparaţii şi transformări. Reparaţia şi refacerea bisericii în anul 1900, au fost făcute cu contribuţia bănească a primarului Capitalei Constantin F. Robescu. După cutremurul din 1940 s-a trecut la o acţiune de restaurare radicală. Biserica a fost de asemeni în totalitate repictată în perioada anilor 1980-1981, şi înzestrată cu o nouă catapeteasmă, în anul 1991.
Biserica a avut trei hramuri: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, (prăznuit la 26 octombrie), Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (cu prăznuire la 8 noiembrie), Sfântul Mare Mucenic Mina (prăznuit la 11 noiembrie). Icoana Sfântului Mina este îmbrăcată în broderie aurită, fiind adusă în anul 1847, rămasă întreagă după un incendiu la biserica Stelea. Moaştele Sfântului Mare Mucenic Mina au fost aduse de la Mănăstirea „Prodromu” de la Muntele Athos în anul 1874 obţinute de emisari trimişi la Muntele Athos care au istorisit despre salvarea miraculoasă (din foc) a icoanei Sfântului.
Romfilatelia mulţumeşte Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru Înalta Rezoluţie, binecuvântare şi reprezentanţilor Bisericii Sf. Mina Vergu din Bucureşti, pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Emisiunea va fi disponibilă de Joi, 23 noiembrie, în reţeaua magazinelor Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.