Administraţia lui Donald Trump exercită o presiune puternică asupra Ucrainei, cerându-i să accepte planul de pace propus până de Ziua Recunoştinţei, adică până la 27 noiembrie.
Un document cuprinzător, care circulă în mediile diplomatice internaționale, conturează un posibil acord menit să pună capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina și să redefinească arhitectura de securitate europeană. Deși planul este complex și include 28 de prevederi, câteva dintre ele se remarcă prin impactul lor major și prin potențialul de a rescrie relațiile dintre marile puteri.
1. Confirmarea suveranității Ucrainei și un acord de neagresiune
Planul pornește de la premisa respectării suveranității Ucrainei. Rusia, Ucraina și statele europene ar urma să semneze un acord de neagresiune, prin care toate disputele și ambiguitățile din ultimii 30 de ani sunt considerate închise. În mod implicit, Rusia s-ar angaja să nu mai invadeze state vecine, iar NATO să nu se mai extindă spre est.
2. Dialog direct Rusia–NATO, mediat de SUA
Un element central este crearea unui cadru de dialog formal între Rusia și NATO, cu mediere americană, având ca obiectiv dezescaladarea tensiunilor și gestionarea tuturor chestiunilor de securitate. Este pentru prima dată, după mulți ani, când un astfel de mecanism ar fi formalizat printr-un acord cu statut obligatoriu.
3. Garanții de securitate pentru Ucraina, apropiate de Articolul 5
Documentul prevede un set unic de garanții: un atac asupra Ucrainei ar fi tratat ca un atac asupra întregii „comunități transatlantice”. Practic, Statele Unite și aliații lor ar oferi Ucrainei un nivel de protecție similar celui din cadrul NATO, chiar dacă țara nu ar deveni membră oficială a Alianței.
În contrapondere, Ucraina ar urma să își modifice Constituția pentru a consfinți că nu va adera la NATO, iar NATO ar introduce în statute o prevedere explicită că Ucraina nu va fi primită în viitor.
4. Redimensionarea armatei Ucrainene
Planul propune limitarea armatei Ucrainei la 600.000 de militari, față de aproximativ 800.000–850.000 în prezent. Aceasta ar reprezenta o restructurare masivă, menită să reducă riscul reluării conflictului și să adapteze forțele armate la noua arhitectură de securitate.
5. Reconstrucția Ucrainei printr-un pachet economic global
Una dintre cele mai ample componente ale memorandumului se referă la dezvoltarea economică a Ucrainei:
– crearea unui Fond de Dezvoltare a Ucrainei pentru investiții în tehnologie, energie, infrastructură și industrii avansate;
– reconstrucția orașelor distruse, modernizarea infrastructurii și a rețelelor energetice;
– proiecte comune SUA–Ucraina pentru modernizarea conductelor de gaze și a depozitelor strategice;
– implicarea Băncii Mondiale într-un pachet special de finanțare.
Totodată, Ucraina ar primi acces temporar și preferențial la piața europeană și ar fi considerată eligibilă pentru aderarea la UE.
6. Reintegrarea Rusiei în economia globală
În schimbul respectării acordului, Rusia ar putea beneficia treptat de:
– relaxarea sancțiunilor economice;
– un acord pe termen lung cu Statele Unite pentru cooperare în domenii strategice: energie, resurse naturale, infrastructură, inteligență artificială, metale rare;
– reinvitarea în grupul G8.
Un element controversat îl reprezintă folosirea fondurilor rusești înghețate:
– 100 de miliarde USD ar fi direcționate către reconstrucția Ucrainei, iar o parte ar fi plasată într-un fond comun americano-rus pentru proiecte bilaterale.
7. Prevederi nucleare și angajamente de neagresiune
Planul prevede extinderea tratatelor privind neproliferarea nucleară, inclusiv a acordurilor de tip START, alături de obligativitatea Ucrainei de a rămâne stat non-nuclear. Rusia ar urma să își înscrie în legislație o politică oficială de neagresiune față de Europa și Ucraina.
8. Teritorii și statutul lor viitor
Capitolul teritorial este cel mai sensibil. Conform documentului:
– Crimeea, Donetsk și Luhansk ar fi recunoscute de facto drept teritorii ale Federației Ruse;
– Linia de contact din Zaporizhzhia și Herson ar deveni frontieră de facto;
– Regiunile suplimentare ocupate ar fi returnate Ucrainei;
– O zonă demilitarizată ar fi creată la graniță, fără prezență militară rusă.
Atât Rusia, cât și Ucraina ar semna un angajament de nerevizuire prin forță a acestor aranjamente.
9. Schimbul de prizonieri și soluții umanitare
Planul include un set amplu de măsuri umanitare:
– schimbul tuturor prizonierilor și repatrierea corpurilor;
– eliberarea civililor, inclusiv a copiilor deportați;
– programe de reunificare a familiilor;
– sprijin pentru victimele conflictului.
10. Rolul Statelor Unite în implementare
Acordul ar deveni obligatoriu, iar respectarea sa ar fi monitorizată de un Consiliu al Păcii condus de Donald J. Trump. Încălcările ar atrage sancțiuni automate.
Planul propus reprezintă una dintre cele mai ambițioase încercări de a încheia conflictul ruso-ucrainean și de a stabili o nouă ordine de securitate pe continent. Deși include prevederi extrem de controversate, mai ales în ceea ce privește teritoriile ocupate și limitarea suveranității politice a Ucrainei, documentul sugerează că marile puteri explorează activ scenarii de încetare a războiului.
Rămâne de văzut dacă părțile implicate vor considera aceste propuneri acceptabile și dacă ele pot reprezenta baza unui proces real de negociere.