Obiceiuri moderne care afectează sănătatea mintală se strecoară în viața noastră fără să
le mai observăm. Verificăm telefonul imediat ce ne trezim, răspundem la
mesaje în timp ce mâncăm, trecem de la o aplicație la alta și mai aruncăm o
privire la știri chiar înainte de culcare. Nimic nu pare grav luat separat.
Împreună, însă, toate aceste gesturi pot ajunge să ne țină mintea într-o stare
de agitație aproape permanentă.
Nu tehnologia este problema în sine. Telefonul ne ajută
să muncim, să ținem legătura cu familia, să ne orientăm, să ne informăm și să
rezolvăm lucruri în câteva secunde. Dificultatea apare atunci când nu mai avem
aproape niciun moment în care să nu fim conectați.
Iar aici începe o discuție pe care merită să o purtăm mai
des: cât de mult din oboseala pe care o simțim vine din ceea ce facem zilnic
fără să ne mai gândim?
Obiceiuri moderne care afectează sănătatea mintală și pe
care le considerăm normale
Primul exemplu este telefonul verificat aproape automat.
Suntem la masă și apare o notificare. Ne uităm. Așteptăm
autobuzul și scoatem telefonul din buzunar. Stăm la coadă și deschidem o
aplicație. Avem două minute libere și le umplem cu videoclipuri, știri sau
postări.
În timp, devine greu să mai stăm pur și simplu fără să
facem ceva.
Nu înseamnă că fiecare verificare a telefonului ne
afectează sănătatea mintală. Problema este repetarea comportamentului și faptul
că atenția este întreruptă foarte des. În loc să ne concentrăm pe o singură
activitate, trecem permanent de la un lucru la altul.
Așa apare și
multitasking-ul. Vorbim cu cineva și răspundem la un mesaj. Lucrăm la
calculator, dar verificăm rețelele sociale. Urmărim un film și, în același
timp, derulăm pe telefon.
Avem impresia că economisim timp. De multe ori, doar ne
împărțim atenția în prea multe direcții.
Un alt obicei este consumul continuu de informații.
Dimineața începem cu știrile, în timpul zilei urmărim ce se întâmplă pe rețelele
sociale, iar seara mai verificăm o dată telefonul. Dacă printre informații se
află și multe știri negative, conflictuale sau alarmante, este ușor de înțeles
de ce putem încheia ziua mai tensionați decât am început-o.
Telefonul seara, unul dintre cele mai comune obiceiuri
moderne care afectează sănătatea mintală
„Mă uit puțin și apoi mă culc.”
Probabil că mulți dintre noi am spus asta. Și tot
probabil, în multe seri, „puțin” s-a transformat în 30 de minute sau chiar mai
mult.
Un videoclip duce la altul. Apare o știre interesantă.
Cineva a lăsat un comentariu. Intrăm să răspundem. Apoi verificăm mesajele. Și
când ridicăm din nou privirea, este mult mai târziu decât ne propusesem.
Problema nu se oprește la timpul pierdut.
Folosirea dispozitivelor înainte de culcare poate afecta
rutina de somn, iar somnul insuficient sau de slabă calitate se poate răsfrânge
asupra dispoziției, concentrării și nivelului de energie din ziua următoare.
Mai există și un alt aspect, mai puțin discutat.
Conținutul pe care îl consumăm înainte de culcare poate conta foarte mult.
Dacă ultimele lucruri pe care le vedem sunt imagini
liniștite, o carte sau o conversație plăcută, este una. Dacă în schimb citim
știri alarmante, intrăm într-o ceartă online sau urmărim zeci de informații
negative, este posibil ca mintea să rămână activă tocmai când ar trebui să
încetinească.
De aici și obiceiul de a adormi cu telefonul lângă pernă,
gata să vibreze la următoarea notificare.
Obiceiuri moderne care afectează sănătatea mintală: când informația
devine prea multă
Internetul ne-a obișnuit cu ideea că trebuie să știm
imediat ce se întâmplă. O știre apare, o citim. Vine o actualizare, o
verificăm. Se întâmplă ceva în lume și, în câteva secunde, avem acces la
imagini, comentarii și reacții.
Informarea este utilă. Excesul poate deveni însă
obositor.
Un fenomen tot mai cunoscut este „doomscrolling-ul”,
adică derularea repetată prin știri și postări, în special prin conținut
negativ. Partea ciudată este că uneori știm că ceea ce citim ne face să ne
simțim mai rău și totuși continuăm.
Mai citim o știre. Încă una. Apoi comentariile. Apoi
reacțiile altora.
După o vreme, nu mai suntem neapărat mai informați, ci
doar mai încărcați.
Același lucru se poate întâmpla și pe rețelele sociale.
Vedem oameni plecați în vacanțe, case frumoase, mese perfecte, familii
zâmbitoare și cariere care par să meargă fără probleme. Este foarte ușor să
uiți că în spatele unei fotografii se află doar câteva secunde din viața unei
persoane.
Comparația apare aproape fără să vrem.
„Uite ce face el la vârsta mea.”
„Ea a reușit deja.”
„Eu de ce nu pot?”
Problema este că ne comparăm viața de zi cu zi, cu toate
grijile și zilele proaste, cu o selecție atentă a momentelor bune ale altora.
Presiunea de a fi mereu disponibil
Un mesaj primit la ora 21:30 pare să ceară un răspuns
imediat. O notificare de serviciu apare în weekend. Cineva scrie pe un grup și
telefonul se aprinde din nou.
Treptat, apare senzația că trebuie să fim disponibili tot
timpul.
Pentru multe persoane, munca nu se mai termină atunci
când se închide ușa biroului. Continuă în telefon, prin e-mailuri, grupuri de
serviciu și mesaje.
Chiar dacă nu răspundem, simplul fapt că vedem
notificarea poate fi suficient pentru a ne readuce cu gândul la problemele de
la serviciu.
O limită clară între muncă și timpul personal poate părea
un lucru banal, dar tocmai lucrurile banale sunt cele pe care le pierdem cel
mai ușor într-o zi aglomerată.
Multitasking-ul
ne face să credem că suntem mai eficienți
Viața
modernă ne împinge să facem mai multe lucruri odată.
În timp ce
gătim, ascultăm un podcast. În timp ce lucrăm, răspundem la mesaje.
În timp ce vorbim la telefon, verificăm e-mailurile.
Pare eficiență. În realitate, atenția nu poate fi
împărțită la nesfârșit fără costuri.
Când schimbăm
constant activitatea, trebuie să ne reorientăm de fiecare dată. Iar la
sfârșitul zilei putem rămâne cu senzația că am fost ocupați de dimineață până
seara, fără să simțim neapărat că am avut timp să ne concentrăm cu adevărat.
Este și motivul pentru care uneori o zi foarte aglomerată
nu este neapărat o zi productivă.
Când
socializarea online începe să înlocuiască întâlnirile reale
Avem sute de
contacte și putem vorbi cu aproape oricine, oriunde s-ar afla.
Cu toate acestea, există o diferență între a trimite un
mesaj și a sta de vorbă cu cineva față în față.
Un „like” nu înlocuiește o conversație. Un emoji nu poate
transmite întotdeauna ceea ce simțim. Iar o listă lungă de prieteni pe o rețea
socială nu garantează că avem în jurul nostru oameni cu care putem discuta
sincer.
Conectarea digitală este utilă și importantă, mai ales
pentru persoanele care locuiesc departe unele de altele. Dar atunci când
înlocuiește aproape complet întâlnirile și conversațiile reale, poate apărea
sentimentul de singurătate chiar și în mijlocul unei activități online intense.
Ideea că trebuie să fim productivi în fiecare minut
Mai există o presiune specifică perioadei în care trăim:
trebuie să fim mereu eficienți.
Să muncim.
Să facem mișcare. Să citim. Să învățăm. Să călătorim. Să avem grijă de
alimentație. Să arătăm bine. Să avem o casă frumoasă și, dacă se poate, să fim
și permanent disponibili pentru cei din jur.
Internetul
amplifică această impresie. Vedem zilnic oameni care par să aibă o viață
perfect organizată.
Dar viața
reală nu funcționează așa.
Există zile
în care nu avem chef de nimic. Zile în care suntem obosiți. Zile în care
lucrurile nu ies cum vrem. Și este normal.
Pauza nu trebuie privită ca un eșec. Uneori, pur și
simplu, avem nevoie să nu facem nimic.
Ce putem schimba fără să renunțăm la tehnologie
Nu este nevoie să aruncăm telefonul și să ne mutăm într-o
cabană fără internet.
Câteva
schimbări simple pot fi suficiente pentru început.
Putem opri
notificările care nu sunt importante. Putem lăsa telefonul deoparte în
timpul mesei. Putem evita să începem și să terminăm ziua cu rețelele sociale.
Putem stabili anumite perioade în care nu verificăm mesajele de serviciu.
La fel de important este să ne facem timp pentru lucruri
care nu ne cer atenția la fiecare câteva secunde: o plimbare, o cafea băută în
liniște, o discuție cu cineva apropiat, câteva pagini dintr-o carte sau pur și
simplu o seară fără flux continuu de informații.
Nu trebuie să schimbăm totul într-o singură zi.
Nu tehnologia ne obosește cel mai mult, ci lipsa pauzelor
Telefonul nu este dușmanul. Internetul nu este dușmanul.
Nici rețelele sociale nu sunt, în sine, problema.
Problema apare atunci când nu mai există o limită.
Când prima grijă dimineața este telefonul și ultima
activitate înainte de culcare este tot telefonul. Când fiecare minut liber este
umplut cu informații. Când răspundem la mesaje în timp ce luăm masa. Când munca
intră în casă și nu mai pleacă. Când ajungem să ne comparăm viața cu imagini
atent alese din viața altora.
Poate că întrebarea
corectă nu este cât timp petrecem online, ci ce ne face acel timp să simțim.
Dacă după
ore întregi de derulat suntem mai obosiți, mai iritați, mai neliniștiți sau pur
și simplu incapabili să ne mai concentrăm, poate că merită să schimbăm ceva.
Într-o lume
în care aproape orice poate deveni o notificare, luxul adevărat ar putea fi să
avem, din nou, câteva momente în care nu se întâmplă nimic.

