Inflaţia preţurilor la alimente va începe să se atenueze în semestrul doi din 2023, când se va resimţi declinul preţurilor recoltelor, a afirmat marţi Francois Villeroy de Galhau, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, la postul de radio RTL, transmite Reuters.
BCE va reuşi să aducă inflaţia la aproximativ 2% până în 2025, a dat asigurări oficialul francez.
Analiştii se aşteaptă ca la reuniunea din 4 mai BCE să majoreze pentru a şaptea oară dobânzile, pentru a ţine sub control inflaţia. Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că oficialii BCE sunt în favoarea unei majorări a dobânzii cu 25 de puncte de bază.
În raportul anual către preşedintele francez Emmanuel Macron, Villeroy susţine că este justificat ca BCE să înăsprească în continuare politica monetară, deoarece nu sunt indicii că presiunile asupra inflaţiei se diminuează.
Şi preşedintele BCE, Christine Lagarde, a apreciat recent că inflaţia în zona euro este prea ridicată şi politica monetară a Băncii Centrale Europene trebuie să fie orientată spre readucerea acesteia spre ţinta de 2%.
„Politica noastră monetară trebuie evident să pună în practică toate instrumentele pentru a readuce inflaţia la ţinte pe termen mediu de 2%. Acest exerciţiu este în desfăşurare. Am utilizat deja majoritatea instrumentelor, mai avem puţine de făcut”, a declarat şeful BCE.
Oficialul a adăugat: „Timpul necesar va depinde evident de un număr de factori şi de impactul semnificativ asupra creditării şi a disponibilităţii sale după problemele financiare cu care ne-am confruntat”, făcând referire la recentele turbulenţe din sectorul bancar.
Cele mai recente date Eurostat arată că în zona euro rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 8,5% în februarie, până la 6,9% în martie. În schimb, inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească până la 7,5%, de la 7,4% în februarie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 5,7%, de la 5,6% în februarie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Principala îngrijorare a BCE este că inflaţia serviciilor, care în cazul zonei euro a ajuns la 5,1%, este mult prea mare şi ar putea semnala faptul că salariile devin o problemă importantă, în condiţiile în care preţurile la servicii sunt determinate în principal de costurile cu mâna de lucru.
O altă îngrijorare a BCE este aceea că inflaţia la alimente continuă să accelereze şi are un impact supradimensionat asupra percepţiilor de inflaţie ale consumatorilor, ceea ce poate schimba comportamentul de cheltuieli şi genera solicitări de majorare a salariilor.
În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 6,3% în 2023 şi la 3,4% în 2024.