Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a
respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de
deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și
Grupului parlamentar SOS România și a constatat că Legea pentru ratificarea
Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare în
domeniul fiscal și creștere economică) dintre România și Banca Internațională
pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington, la 16 aprilie 2026,
este constituțională, în raport de criticile formulate, arată CCR într-un
comunicat.
Rezumat
Curtea
Constituțională a stabilit că procedura legislativă privind adoptarea legii
criticate s-a desfășurat cu respectarea art.1 alin.(5), art.61 alin.(1), art.74
alin.(4), art.111 alin.(1) teza finală și art.138 alin.(5) din Constituție.
Argumente
1. Curtea a
reținut că a fost îndeplinită cerința constituțională referitoare la
solicitarea avizului Consiliului Legislativ și că au fost solicitate Guvernului
atât punctul de vedere asupra inițiativei legislative, cât și fișa financiară
aferentă, fiind realizată informarea Guvernului. Potrivit
jurisprudenței Curții, este suficient să se facă dovada solicitării fișei
financiare și a informării Guvernului, netransmiterea acestora de către
autoritatea competentă neputând constitui un impediment în continuarea
procedurii de legiferare a actului normativ.
Rațiunea art.111 alin.(1) teza a doua din Constituție este
evitarea adoptării de către Parlament a unor legi care cuprind măsuri cu impact
bugetar necunoscute Executivului. Or în prezenta cauză, Guvernul a aprobat el
însuși, prin Memorandum, negocierea și semnarea Acordului de împrumut, iar
ministrul finanțelor a semnat direct instrumentul, iar acestea sunt elemente
esențiale care indică o cunoaștere instituțională deplină a conținutului
financiar al legii de ratificare, diminuând riscul pe care norma
constituțională de la art.111 alin.(1) teza a doua urmărește să îl prevină. În
jurisprudența sa, Curtea a sancționat doar acele propuneri legislative care
creau obligații bugetare noi, complet necunoscute Guvernului.
2. Criticile autorilor obiecției de
neconstituționalitate, prin care au fost preluate unele observații formulate de
Consiliul Legislativ prin avizul consultativ transmis în procedura legislativă,
nefiind nici însușite și nici motivate de autori ca și critici de
neconstituționalitate extrinsecă, nu îndeplinesc condițiile de admisibilitate,
nefiind veritabile critici de neconstituționalitate.
*
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de
Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va
publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Document neoficial, destinat mass-media, care nu
angajează răspunderea Curții Constituționale.