De ce cresc dobânzile la credite este o întrebare pe care și-o pun tot mai mulți români atunci când rata lunară începe să apese mai mult asupra bugetului familiei. Chiar și o creștere aparent mică a dobânzii poate însemna bani în plus de plătit în fiecare lună, mai ales în cazul unui credit ipotecar întins pe 20 sau 30 de ani.
Problema este că ratele nu cresc întotdeauna în același timp cu prețurile din magazine și nici nu scad automat atunci când inflația începe să se tempereze. Pentru cei care au împrumuturi, contează ce se întâmplă pe piața financiară, dar și condițiile scrise în contractul semnat cu banca.
De ce cresc dobânzile la credite când inflația este ridicată
Inflația se numără printre factorii care influențează costul împrumuturilor. Atunci când prețurile cresc rapid, Banca Națională a României (BNR) poate menține dobânda de politică monetară la un nivel ridicat sau o poate majora, în funcție de situația economică.
Scopul este temperarea cererii și limitarea presiunilor asupra prețurilor. Efectele se pot vedea însă și în buzunarul celor care au nevoie de bani pentru o locuință, o mașină sau alte cheltuieli importante.
Relația nu este una automată. Dobânzile practicate de bănci depind și de costurile lor de finanțare, de riscurile asociate împrumuturilor și de concurența dintre instituțiile financiare. De aceea, două bănci pot avea oferte diferite chiar și într-o perioadă în care condițiile economice sunt aceleași.
Cum influențează IRCC și ROBOR dobânzile la credite
Pentru mulți români care au împrumuturi în lei, IRCC și ROBOR sunt indicatori importanți. În funcție de contract, evoluția lor poate determina modificarea dobânzii și, implicit, a ratei lunare.
IRCC este utilizat pentru anumite credite acordate populației și se actualizează trimestrial. Din acest motiv, schimbările de pe piața financiară se pot reflecta în rate cu întârziere. ROBOR este folosit în cazul unor contracte mai vechi, iar variațiile sale pot influența costul împrumuturilor respective.
În cazul creditelor cu dobândă variabilă, aceasta include, de regulă, un indice de referință și o marjă stabilită prin contract. Dacă indicele crește, dobânda totală poate urca, chiar dacă marja băncii rămâne neschimbată.
Situația este diferită pentru creditele cu dobândă fixă. Aici, rata dobânzii rămâne neschimbată pe perioada prevăzută în contract, oferind mai multă siguranță în planificarea cheltuielilor. Totuși, o dobândă fixă nu este neapărat mai avantajoasă în orice moment, iar ofertele trebuie comparate în funcție de costul total.
Ce pot face românii când cresc dobânzile la credite
Pentru o familie care plătește deja o rată mare, o majorare poate însemna mai puțini bani pentru alimente, facturi sau economii. Iar dacă veniturile rămân la același nivel, presiunea se simte și mai puternic. Primul lucru pe care ar trebui să îl verifice un împrumutat este contractul de credit. Tipul dobânzii, indicele folosit și momentul actualizării acestuia arată în ce condiții se poate modifica rata lunară.
O altă posibilitate este refinanțarea. O ofertă mai bună de la o altă bancă poate reduce costurile, însă trebuie luate în calcul și comisioanele, cheltuielile suplimentare și perioada de rambursare. O rată mai mică obținută prin prelungirea creditului poate însemna, în final, mai mulți bani plătiți băncii.
Dacă rata devine greu de suportat, discuția cu banca nu ar trebui amânată până la apariția restanțelor. În anumite situații, pot exista soluții de restructurare, în funcție de contract și de posibilitățile financiare ale clientului.
Dobânzile la credite sunt influențate de mai mulți factori, iar evoluția lor nu poate fi anticipată cu certitudine. Pentru românii care au împrumuturi, însă, există un lucru care ține de fiecare: înțelegerea condițiilor contractuale și urmărirea costurilor reale. O rată suportabilă astăzi nu trebuie privită separat de cheltuielile și veniturile pe care familia le-ar putea avea peste câțiva ani.