I. În şedinţa din 21 septembrie 2022, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a decis următoarele:
1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului şi a constatat că este neconstituţională Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
În esenţă, Curtea a reţinut că, din cauza modului în care este redactată legea criticată, procedura de judecată a plângerii contravenţionale împotriva sancţiunii avertismentului sau a amenzii de până la 3000 lei este imposibil de aplicat, astfel că legea contravine prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie, în componentele referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii.
De asemenea, Curtea a reţinut că lipsa căii de atac a apelului împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea contravenţională, în ipoteza în care sancţiunea contestată este avertismentul sau amenda care nu depăşeşte suma de 3.000 lei, contravine dispoziţiilor constituţionale ale art.21 alin.(3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil.
2. A admis, după conexare, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Guvern şi de Preşedintele României şi a constatat că Legea privind transmiterea unei părţi dintr-un teren situat în oraşul Teiuş, din proprietatea publică a oraşului Teiuş şi din administrarea Consiliului Local al Oraşului Teiuş, judeţul Alba în proprietatea privată a oraşului Teiuş şi pentru modificarea Legii nr.54/2018 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A., în domeniul public al oraşului Teiuş şi în administrarea Consiliului Local al Oraşului Teiuş, judeţul Alba este neconstituţională în ansamblul său.
În esenţă, Curtea a reţinut că transferul din domeniul public al unităţii administrativ – teritoriale în cel privat prin legea supusă controlului de constituţionalitate, iar nu prin hotărâre a consiliului local aduce atingere art.1 alin.(4) şi (5), art.61 alin.(1) şi art.120 alin.(1) din Constituţie.
Pe de-o parte legea care reglementează un astfel de transfer este contrară art.1 alin.(4) şi art.61 alin.(1) din Constituţie deoarece este un act ce exprimă voinţa autorităţii legislative, emis într-un domeniu în care trebuia exprimată voinţa autorităţilor administraţiei publice locale.
Pe de altă parte, inexistenţa acordului unităţilor administrativ-teritoriale în ce priveşte transferul bunurilor din proprietatea publică a acestora în cea privată, dar şi
faptul că nu au avut posibilitatea să justifice încetarea uzului sau a interesului public local sunt de natură să aducă atingere art.120 alin.(1) din Constituţie.
De asemenea, legea supusă controlului menţine soluţia legislativă a art.1 alin.(1) din Legea nr.54/2018, respectiv transferul terenului din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale prin lege, în dezacord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a statuat că transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale se face, prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliilor locale, ceea ce aduce atingere art.61 alin.(1), art.102 alin.(1) teza finală, art.120 alin.(1) şi art.136 alin.(2) din Constituţie.
De asemenea, este întemeiată şi critica privind încălcarea art.147 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu sunt respectate deciziile Curţii Constituţionale cu privire la interzicerea reglementării prin lege cu privire la un caz determinat.
3. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.I pct.2-4 şi 6-9 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi pentru completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar;
4. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.I pct.2 şi 3 şi art.II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare.
În esenţă, cu privire la ultimele două dosare, Curtea a constatat existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic şi a unei configuraţii semnificativ diferite între formele legii adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, ceea ce contravine principiului bicameralismului.
II. În aceeaşi şedinţă, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.3 şi pct.20 şi art.II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, precum şi legea în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
În esenţă, Curtea a constatat că modificările aduse Legii pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996 îndeplinesc cerinţele de calitate a legii, fiind clare, precise şi previzibile. Totodată, dispoziţiile relative la salarizarea personalului Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu încalcă principiul egalităţii în drepturi.
– Deciziile sunt definitive şi general obligatorii.
Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
III. De asemenea, Curtea Constituţională a amânat următoarele cauze:
– pentru data de 5 octombrie 2022,
1. Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială, obiecţie formulată de Preşedintele României;
2. Obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art.15 alin. (1) şi (3) cu referire la sintagma „adunare generală” şi art.33 alin.(3) şi (4) din Legea tineretului, obiecţie formulată de Avocatul Poporului;
– pentru data de 12 octombrie 2022, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, obiecţie formulată de Preşedintele României.
Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale
Comunicat de presă – Curtea Constituţională a României