judecatori

Legea pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului a fost promulgată

Social

Președintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea care cuprinde măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului, inclusiv pedepse cu închisoarea pentru acţiuni de ură împotriva romilor.

Actul normativ a fost adoptat pe 15 decembrie de Camera Deputaților, cu 244 voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 20 abţineri.

Potrivit legii, prin „antiţigănism” se înţelege atât percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor/ONG-urilor, liderilor comunităţilor rome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiilor şi limbii romani.

O organizaţie cu caracter antiţigănist se defineşte ca orice grup format din trei sau mai multe persoane care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiţigăniste.

Potrivit actului normativ, simbolurile antiţigăniste sunt drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul. Materiale antiţigăniste sunt imaginile, mesajele text, conţinutul audio-video, precum şi orice alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul, stipulează proiectul.

Actul normativ prevede pedepse cu închisoarea cuprinse între 3 luni şi 3 ani pentru cei care promovează, în public, idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste, confecţionează vând sau răspândesc astfel de simboluri şi între 1 şi 5 ani pentru cei care distribuie sau pun la dispoziţia publicului materiale din aceeaşi categorie. De asemenea, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, la un astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.

Nu constituie infracţiune dacă fapta este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public, prevede proiectul.

Totodată, nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele menţionate dacă denunţă autorităţilor existenţa organizaţiei, înainte ca aceasta să fi fost descoperită şi să fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *