În cadrul reuniunii consiliului miniştrilor pentru Afaceri Economice şi Financiare – ECOFIN, a fost evaluată pozitiv modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), iar în scurt timp Consiliul Uniunii Europene va emite o noua decizie de punere în aplicare, conform unui comunicat de presă al Comisiei Europene.
În forma sa modificată, Planul include şi capitolul REPowerEU (Componenta 16) şi are o alocare de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), acoperind 66 de reforme şi 111 investiţii.
„PNRR, în noua variantă la care am adăugat capitolul REPowerEU, pune accent hotărât pe tranziţia către sustenabilitate şi energie verde. Este un pas semnificativ către un viitor firesc, ce porneşte din conştiinţa colectivă a românilor, care au înţeles profund importanţa sustenabilităţii şi necesitatea unei schimbări. Suntem mai aproape cu 66 de reforme si 111 investiţii de o Românie mai modernă, mai curată şi aliniată la standardele contemporane, aducând schimbări tangibile în direcţia unei societăţi dezvoltate şi adaptate noilor provocări globale”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme şi şapte investiţii care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creşterea eficienţei energetice a clădirilor şi pe recalificarea şi perfecţionarea forţei de muncă în domeniul generării de energie verde.
Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziţia verde, alocând 44,1% (faţă de 41% în planul iniţial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, creşte alocarea fondurilor pentru tranziţia digitală a ţării, de la 20,5%, la 21,8%.
Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 miliarde euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creşterea preţurilor la materiale de construcţii şi întreruperea lanţurilor de aprovizionare.