Romfilatelia introduce în circulaţie vineri, 23 septembrie a.c., o emisiune dedicată împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea unui simbol al capitalei ţării, intitulată Gara de Nord, 150 de ani.
Emisiunea este alcătuită din două mărci poştale şi un plic „prima zi”.
Istoria căilor ferate române, realizate pe teritoriul Principatelor Unite îşi are începutul în septembrie 1865, când Alexandru Ioan Cuza a concesionat execuţia liniei Bucureşti – Giurgiu unei societăţi engleze care a realizat proiectul în anul 1869, când a fost inaugurată şi prima gară de călători Bucureşti – Filaret.
Gara de Nord este regăsită în proiectul contractat cu firma H. B. Strousberg, începând cu anul 1868, când Carol I a pus piatra de temelie a construcţiei. Terenul pe care s-a construit gara sub numele de Gara Târgoviştei a aparţinut Zoei Racoviţă, nepoată a boierului Dinicu Golescu şi soţie a lui Effingham Grant (fratele Mariei Rosetti, „România Revoluţionară” a pictorului Rosenthal).
În anul 1872 gara a fost inaugurată, şi odată cu ea linia de cale ferată Roman-Galaţi-Bucureşti-Piteşti. A fost utilizată la început pentru transport mixt (călători şi marfă), iar mai apoi numai pentru călători. După Războiul de Independenţă din 1877, pentru comemorarea eroilor căzuţi în luptele de la Griviţa, Calea Târgoviştei capătă numele de Calea Griviţei.
Gara Târgoviştei, intră în circuitul feroviar internaţional la 8 iunie 1883, când primeşte garnitura trenului „Orient-Expres”. După mai multe intervenţii, vizând modernizarea, în anul 1888, este adoptată unanim denumirea de Gara de Nord.
În anul 1889, intră în funcţiune prima instalaţie telefonică a CFR, iar mai târziu este inaugurată centrala telefonică cu 25 de linii. O aripă nouă a construcţiei, care va adăposti Salonul Regal, este finalizată în anul 1894.
După ce, propunerea privind construirea unei gări centrale în zona unde se află acum Opera Română a fost respinsă, din cauza unor probleme legate de exproprieri şi izbucnirii Primului Război Mondial, s-a luat decizia reamenajării Gării de Nord. Începând cu 1930, se extinde numărul de linii şi se construieşte frontonul special cu coloane, după proiectul arhitectului Victor Ştefănescu. Din ordinul primarului Alexandru Donescu se efectuează demolări care să permită amenajarea actualului bulevard Gheorghe Duca.
În anul 1960 s-au extins peroanele spre Gara Basarab şi s-a introdus iluminatul instalaţiilor, peroanelor şi liniilor, asigurându-se condiţii de vizibilitate şi siguranţă. Primele locomotive electrice apăreau în peisajul gării în anul 1968, odată cu electrificarea liniei Bucureşti-Ploieşti.
Gara de Nord se află pe lista monumentelor istorice, un simbol al Bucureştiului, alături de clădirea învecinată care adăposteşte Palatul Administrativ al CFR. La un secol şi jumătate de existenţă Gara de Nord se află în stadiul demarării unui proiect care să o transforme într-un nod feroviar european care să răspundă cerinţelor actuale ale modernizării transportului pe calea ferată.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 10 Lei, este redată o vedere de ansamblu a faţadei principale, în varianta iniţială a construcţiei.
Timbrul cu valoarea nominală de 10,50 Lei prezintă o vedere generală cu perspectivă a aripei noi, care include frontonul cu coloane.
Plicul „prima zi” ilustrează sugestiv, în grafica lui, elemente arhitectonice din primul deceniu de existenţă a construcţiei, cunoscută astăzi sub denumirea de „Gara de Nord”.
Romfilatelia mulţumeşte reprezentanţilor CNCF CFR SA – Sucursala Regională CF Bucureşti şi Bibliotecii Academiei Române pentru sprijinul documentar şi fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Emisiunea va fi disponibilă de vineri, 23 septembrie, în reţeaua magazinelor Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.