Romfilatelia introduce în circulaţie emisiune filatelică Homocromie şi mimetism

Social

Romfilatelia introduce în circulaţie, marţi, 12 noiembrie a.c. o interesantă şi inedită emisiune filatelică cu un subiect care defineşte o zonă a faunei: Homocromie şi mimetism.

Homocromia este fenomenul prin care o specie se camuflează având permanent sau temporar o culoare ce se confundă cu mediul. Coloraţia homocromă permanentă sau variabilă, în funcţie de mediul în care se află, ajută exemplarele să rămână nedetectate, ceea ce le sporeşte şansele de a supravieţui.

Există diferite situaţii: coloraţie homocromă permanentă, pe tot parcursul vieţii (lăcuste, cosaşi din iarbă, şerpii deşertului), coloraţie sezonieră iarnă-vară (hermina, nevăstuica), coloraţie adaptabilă, schimbătoare (peşti, cameleoni).

Mimetismul are o definiţie mai complexă, fiind un fenomen similar, dar prin care o specie imită, în scopul de a dobândi un avantaj (protecţie, predaţie etc.) culoarea şi uneori forma unor elemente din natură. Astfel, unele specii imită culoarea substratului (homocromia fiind un caz particular al mimetismului), altele – forma sau textura acestuia. Există şi forme de mimetism în care o specie animală imită altă specie – eventual, una mai periculoasă, toxică, veninoasă etc., spre a fi confundat cu aceea şi evitat de potenţialii prădători.

Mărcile poştale prezintă în imaginile lor patru specii:
Brotăcelul (Hyla arborea), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 Lei, este cel mai adesea verde dar îşi poate schimba culoarea în brun, cenuşiu etc., după culoarea substratului şi alţi factori. Este o broscuţă cu mod de viaţă arboricol, ce trăieşte şi în România, din zona de şes până la peste 1000 m altitudine, în munţii Carpaţi. Se caţără pe arbori şi se poate lipi de dosul frunzelor rezistente.

Caracatiţa imitatoare (Thaumoctopus mimicus) este redată pe timbrul cu valoarea nominală de 6 Lei. Îşi schimbă culoarea, textura epidermei, postura şi mişcările, imitând activ mai multe specii periculoase. Aparţine regiunii Indo-Pacific, renumită nu numai prin uşurinţa de a se deghiza ci mai ales prin numărul de specii pe care le poate imita. Se hrăneşte cu peşti mici şi crustacee.

Peştele de zegras (Acreichthys tomentosus), reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 13 Lei. Imită culoarea şi chiar textura plantelor subacvatice, având protuberanţe care se pot retrage sau extinde, schimbându-şi astfel aspectul exterior. Coloraţia este şi ea variabilă, cel mai adesea marmorată cu verde şi brun. Trăieşte în ape tropicale şi se hrăneşte cu mici nevertebrate.

Bufniţa polară (Bubo scandiacus), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 25 Lei, este răspândită în ţinuturile nordice de tundră. Are culoarea albă şi se camuflează în zăpadă uşor şi rapid. Este o pasăre răpitoare. Vânează rozătoare precum lemingii, dar şi potârnichi şi iepuri.

Gecko-scoarţă (Uroplatus sameiti), specia prezentată în grafica plicului „prima zi”, trăieşte numai în Madagascar. Este un gen de şopârlă apreciată şi ca animal de companie. Imită scoarţa copacilor prin culoare, textură, protuberanţele pielii şi poate să-şi schimbe culoarea. Se hrăneşte cu insecte şi alte mici nevertebrate, inclusiv melcişori.
Călugăriţa europeană (Mantis religiosa), redată pe blocul filatelic special, este larg răspândită în Eurasia şi Africa; este o insectă carnivoră, a cărei culoare o ajută să se confunde cu vegetaţia şi să păcălească atât prada (mai ales alte insecte) cât şi potenţialii prădători (păsări, etc.).

Romfilatelia mulţumeşte Cercet. Şt. Gr. I Luis Popa, Directorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi muzeografului Dr. Alexandru Iftime, pentru consultanţa de specialitate acordată la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Emisiunea este disponibilă de marţi, 12 noiembrie a.c., în reţeaua magazinelor Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: https://romfilatelia.ro/store/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *